Cum au recuperat regiunile României decalajele de dezvoltare de la aderarea la Uniunea Europeană. Salariile şi PIB-ul au crescut cu peste 200% în regiunile României, de la aderarea la Uniunea Europeană şi până în prezent, dar pe de altă parte a scăzut natalitatea şi populaţia ţării

Ca urmare a evoluţiei generale a economiei, a creşterii intrărilor de fonduri europene şi a investiţiilor publice şi private, regiunile din România au crescut ca PIB sau ca salariu mediu cu peste 200%, în medie, de la aderarea la Uniunea Europeană încoace. Practic este vorba de o triplare a cifrelor, dar este o creştere care a avut loc şi după ce alte regiuni, mai dezvoltate, au crescut şi au tras după ele zonele mai sărace, chiar dacă nu cu acelaşi ritm. Concomitent însă natalitatea a scăzut cu două cifre, iar populaţia s-a diminuat în toate regiunile. Creşterea nu a fost uniformă, pentru că unele regiuni, cum este Vestul, cu Timişoara, sau Nord-Vest, cu Clujul, au prins avânt, în vreme ce altele au avansat mai încet şi au rămas în urmă.

În toate regiunile este însă o constantă: mediul de afaceri a crescut, iar acest lucru se vede şi în cifrele privind absorbţia de fonduri europene pentru investiţii private: aceste finanţări sunt primele care se absorb 100%, aşa cum au precizat şefii Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR) la dezbaterile ZF/ROREG/BCR.

Absorbţia de fonduri regionale, pe ultimul exerciţiu financiar (2014-2020), a fost de 99%. Practic, s-au absorbit aproape 7 mld. euro, bani care au intrat în investiţii publice şi private. În acest moment, sunt disponibile aproape 12 mld. euro din fonduri regionale până în 2027, prin programele axate pe alocări spre educaţie sau infrastructură, dar şi către mediul privat. Despre oportunităţile de finanţare din fonduri regionale pentru business vor vorbi speakerii conferinţei ZF/ROREG/BCR România competitivă – De la idee la business inteligent cu fonduri europene, care va avea loc luni, 11 noiembrie, la Bucureşti.