Judecătorul-raportor în cazul legii pensiilor speciale propune colegilor din CCR declararea ca neconstituțională a inițiativei, arată raportul întocmit și prezentat chiar de Marian Enache, șeful instituției.
Documentul
cu argumentele judecătorului-raportor a fost prezentat de Spotmedia, cu o zi înainte de votul din plenul CCR. În
concluziile înaintate, președintele CCR, propune admitere aspectelor care
privesc neconstituționalitatea intrinsecă (din sesizarea ÎCCJ) și respingerea
celor de natură extrinsecă (de exemplu, pe procedura de adoptare), cu toate că
și la cele din urmă sunt nuanțe.
Așadar,
concluziile ar fi: „1.Admite obiecția de neconstituționalitate și constată că
dispozițiile art. I-IV, art. XIII alin (5) și (6) și art. XV din Legea pentru
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de
serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3
la aceste sunt neconstituționale.
2.Respinge,
ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de
serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în
raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate”.
În document au fost prezentate atât elemente
juridice, dar și de context privind alte încercări de a trece unele pensii
speciale pe contributivitate. Marian Enache a explicat și faptul că în 2010 unele
pensii au fost trecute pe contributivitate, ca urmare a crizei economice
globale, însă nu și cele ale magistraților, de exemplu.
Unul din
argumentele forte privind neconstituționalitatea proiectului este cel privind recalcularea
pensiilor aflate în plată în cazul magistraților, despre care la fiecare
discuție purtată de reporterii „Adevărul” cu foști judecători ai CCR, aceștia
au avertizat că e un mare motiv pentru a nu trece legea de filtrul Curții.
„Cu alte
cuvinte, modalitatea de calcul a pensiei respective rămane guvernată de legea
sub imperiul căreia a fost obținuta. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui
moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă
la recalcularea negativă a pensiei, însă, din punctul de vedere al securității
juridice, ori de cate ori legiuitor apreciază ca fiind necesar, o îmbunătățire
a modului de calcul care să conducă la o creștere a pensiei aflate în plată
este în concordanță cu principiul neretroactivității legii, pentru ca
neretroactivitatea este o garanție pentru cetățean, o protecție constituțională
acordat în beneficiul său. Securitatea juridică cere și impune o protecție
ascendentă, de sporire a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a
fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice încercare de
reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate în
plată afectează securitatea juridică în componenta garanției de
neretroactivitate a legii”, explică judecătorul-raportul în documentul prezentat
colegilor.
Enache
susține că sunt ridicate probleme de constituționalitate și în ceea ce privește
„stabilirea unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu”. Problema nu este
legată de decizia politicului de a impune o impozitare mai dură. ci faptul că
nu ar fi clară baza de impunere, din punct de vedere al formulării legislative.
„Caracterul confuz al reglementării este evident și nu permite decât o apreciere
din perspectiva art.1 alin.(5) din Constituție, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește
cerințele de calitate a legii”, arată judecătorul-raportor.
Referitor
la modul în care are loc pensionarea și noua formulă de calcul, judecătorul-raportor
a punctat. „Având în vedere cele expuse,
se pune problema dacă efectul combinat al acestor prevederi afectează
principiul independenței justiției (componenta instituțională) din perspectiva
faptului că reglementarea unor asemenea condiții generează pensionări
accelerate/ demisii generate de lipsa unei perspective rezonabile de a dobândi pensia
de serviciu la final de carieră/ scăderea atractivității profesiilor din
sistemul justiției. Cu alte cuvinte, trebuie sa se evalueze limita libertății
de legiferare a Parlamentului atunci când în discuție este componenta
instituțională a independenței justiției”, arată șeful CCR, în argumentația sa.
De
asemenea, este invocat faptul că instituția „(n.r. – Curtea) a făcut referire
la anumite documente internaționale (…), care stabilesc plata unei pensii al
cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei
remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.
În
raportul care va fi baza pentru votul de miercuri, Enache mai critică și
faptul că prin noul mod de gândire a pensiei de serviciu – vechime, baza de
calcul etc – practic are loc modificarea pensiei de serviciu, care e asigurată
magistraților, în una pe bază de contributivitate.
„Astfel,
(n.r. prin) adunarea cuantumului indemnizațiilor încadrarea brute lunare și a
sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesar pensionarii și
împarțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul este un
aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru ca,
în realitate, transformă pensia de serviciu într-una contributivă, cu o
modalitate adaptată de calcul. Categoric, jurisprudența Curții Constituționale
nu obligă la stabilirea bazei de calcul ca fiind venitul aferent ultimei luni
anterioare pensionării, dar exclude posibilitatea ca baza de calcul să fie
stabilită prin raportare la media veniturilor persoanei dintr-un interval de 25
de ani, interval în care aceasta a avut diferite funcții, grade, vechimi care
nu corespund cu un moment contemporan cu cel al ieșirii la pensie”, se mai
arată în document.
Este
criticat și faptul că actualizarea nu mai are loc potrivit măririlor care au
loc pentru magistrații în activitate, ținându-se cont de funcția, gradul și
vechimea corespunzătoare.
O altă
problemă semnalată este trecerea la un sistem abrupt de creștere a vârstei de
pensionare, precum și a diferențele în ceea ce privește filosofia pensionării
la militari și cea la magistrați.
„Prin
urmare, modul defectuos de realizare a eșalonarii creșterii vârstei standard de
pensionare este de natură a încălca art.1 alin.(5) din Constituție în
componența sa de securitate juridică corelat cu componenta instituțională a
independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesare a fi
îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, mai arată Enache.
În plenul CCR, fiecare magistrat (în total fiind nouă la număr) are un vot, fiind necesare cinci voturi pentru a fi luată o decizie.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/esec-lege-pensii-speciale-ccr-neconstitutionala-2288376.html