Guvernul cu o mână dă, iar cu alta ia,
în condiţiile în care noile măsuri vizează sprijin pentru pensionari şi
bugetari, însă în acelaşi timp este strânsă cureaua, prin suspendarea
angajărilor la stat şi eliminarea cheltuielilor inutile.
Membrii Coaliţiei de guvernare au
anunţat noul pachet de măsuri
economice şi sociale, dintre care doar trei presupun beneficii pentru cetăţeni,
fiind ţintite mai multe categorii, în timp ce restul măsurilor par a prevesti
austeritatea, despre care şeful statului, Klaus Iohannis, dar şi liderul UDMR,
Kelemen Hunor, au amintit voalat în ultimele săptămâni, spre deosebire de
premierul Nicolae Ciucă şi şeful PSD, Marcel Ciolacu.
Noul pachet de măsuri, în valoare de 1,1 miliarde de
euro, a fost anunţat simultan de Nicolae Ciucă şi de Marcel Ciolacu, prin
intermediul unui comunicat transmis pe paginile lor de Facebook. Una din măsurile
care se vor aplica de la 1 iulie este amânarea pentru nouă luni a ratelor la
bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi
financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Această măsură a mai fost în analiză şi luna
trecută, dar liderii Coaliţiei au renunţat pe ultima sută de metri,
considerând că sunt necesare evaluări suplimentare
ale impactului. Riscul în ceea ce priveşte amânarea plăţii ratelor este să se
plătească nişte dobânzi în plus. Aşa s-a întâmplat şi după prima amânare a ratelor, măsură luată de Guvernul Orban în primele
luni ale pandemiei de COVID-19.
O altă măsură este acordarea unui sprijin unic de
700 de lei cetăţenilor cu pensii sub 2.000 de lei. Potrivit datelor invocate de
guvernanţi, 3,7 milioane de pensionari ar încasa lunar sub suma de 2.000 de
lei.
O a treia măsură anunţată este „acordarea unui sfert din
diferenţa de salariu în
conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul
public”. Cum poate fi tradusă măsura Guvernului: Legea salarizării unitare
prevedea creşteri etapizate ale lefurilor în sistemul public, an de an, până în
2022. În toate Guvernele, adică Dăncilă, Orban şi Cîţu, nu au putut să ţină
pasul cu măririle din lege, care au fost amânate. Aşa că veniturile au rămas la
nivelul promisiunilor din 2018-2019 în administraţia locală, iar în ministere, la anul 2020.
Prin măsura luată referitor la salarizare, la un salariu net de 2.500 de lei,
în buzunarul celor din sistemul public vor mai intra 150 de lei. Cuantumul
măririi creşte pe măsură
ce leafa unui bugetar are un nivel de încadrare mai mare. De exemplu, salariile
demnitarilor – miniştri, secretari de stat, deputaţi, senatori şi preşedintele României – nu vor creşte. Vor rămâne la nivelul lui noiembrie 2018,
când majorarea salariului minim la 2.080 a avut impact şi asupra
indemnizaţiilor celor aleşi sau numiţi politic.
Cum este strânsă cureaua
Pe de altă parte, premierul Nicolae
Ciucă şi şeful PSD, Marcel Ciolacu, au menţionat şi măsurile care vor fi luate de
Executiv pentru a face economii la bugetul de stat. Prima măsură este diminuarea cheltuielilor
bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile,
pensiile, asistenţa socială.
Practic, autorităţile locale şi centrale vor trebui să fie cumpătate în materie
de achiziţii şi în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor interne pentru
diferite activităţi nenecesare. „De obicei, lucrurile la care se renunţă prima dată sunt deplasările externe în interes
de serviciu, dar şi diferite traininguri şi şcoli de iarnă/vară, unde risipa de
bani era clară”, au precizat, pentru „Adevărul”, surse guvernamentale.
O măsură foarte importantă este suspendarea
angajărilor la stat. Din toamnă până în prezent, politica fiecărui Executiv a
fost de a da mână liberă angajărilor, din septembrie până în februarie fiind
angajaţi 32.000 de noi bugetari. Potrivit ultimelor date consultate de
„Adevărul”, existente pentru luna martie, statul a ajuns la 1.267.973 de angajaţi,
cu 2.200 mai mulţi faţă de luna februarie.
Cursa contra cronometru
De altfel, la nivel central, aproape
fiecare minister, fiind doar câteva excepţii
(cum sunt Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Apărării), şi-a mărit
schemele de personal cu zeci sau sute de posturi care urmează să fie ocupate în
următoarea lună. Practic, instituţiile locale şi centrale vor fi într-o cursă
contra cronometru în organizarea de concursuri pentru a ocupa aceste posturi,
unele justificate, adică mai ales cele care au ca responsabilitate gestionarea
programelor cu fonduri europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De exemplu, Ministerul
Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi-a mărit schema de personal cu circa
500 de persoane, mai ales că este instituţie coordonatoare a PNRR. În schimb,
politicienii au profitat şi au creat şi zeci de funcţii de secretar de stat,
ceea ce a dus Guvernul Ciucă la performanţa
de a avea un record privind numărul de demnitari încă de luna trecută. Când
toate funcţiile de demnitate publică vor fi ocupate, Executivul va avea circa
130 de secretari şi subsecretari de stat.
În acelaşi timp, Guvernul vrea să
crească colectarea veniturilor la bugetul de stat cu 10 miliarde de lei.
Intenţia este bună, însă guvernele care s-au succedat mereu au avut probleme cu
colectarea, ceea ce face România cel mai slab stat din UE la acest capitol. Nu
în ultimul rând, Guvernul promite o absorbţie mai bună a fondurilor europene,
dar şi a sumelor din PNRR, esenţială pentru implementarea a numeroase proiecte.
De exemplu, aleşii locali ţintesc cele peste şase miliarde de lei care vor veni
la Ministerul Dezvoltării, care vor ajunge în zona de construcţii şi reconsolidări de clădiri.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/pachetul-de-masuri-al-guvernului-intre-sprijin-2169333.html