Noua sesiune parlamentară începe cu o agendă încărcată și dificilă, multe dintre legile ce urmează să fie adoptate fiind controversate. Altele sunt restanțe din precedenta sesiune sau aflate sub presiunea timpului, fiind jaloane în PNRR. În coaliție nu există însă divergențe majore.
Noua sesiune a început în forță- Corul Madrigal le-a cântat parlamentarilor de bun venit. Sub acest impuls, Senatul a adoptat rapid legea privind protecția avertizorilor de integritate, reexaminată la cererea președintelui Klaus Iohannis, care a formulat obiecții. Forma legii nemulțumește însă în continuare organizațiile neguvernamentale, care susțin că descurajează raportarea anonimă. Legea a fost criticată de Comisia Europeană și Parchetul European.
Dincolo de disputele în plan politic, care țin mai mult de preambulul campaniei electorale și de logica poziționării, PNL și PSD trebuie să conlucreze pentru adoptarea unor pachete de legi venite pe filieră guvernamentală și care nu suferă amânare. De altfel, premierul Nicolae Ciucă a cerut încă de acum o lună și ceva ca legile Educației, Justiției și Securității naționale să fie pregătite pentru adoptare. Lucrurile nu merg însă ca unse pentru că proiectele cu pricina sunt criticate vehement de societatea civilă și de experți.
Singurul pachet legislativ care a fost adoptat de guvern, acum o săptămână, este cel al lui Cătălin Predoiu, care a obținut avizul CSM pentru legile Justiției chiar dacă acestea sunt contestate apăsat de asociațiile de magistrați. Dar scopul scuză mijloacele, iar ministrul Predoiu are un singur obiectiv: ridicarea MCV-ului ( Mecanismul de Cooperare și Verificare), indiferent de hibele legilor care nu reprezintă nici pe departe reforma promisă.
În ce privește legile Educației, desi dezbaterea publică s-a încheiat, au generat atât de multe controverse încât ministrul Sorin Cîmpeanu nu a ajuns la o formă finală și nici nu a putut oferi un orizont de timp.
Probabil așteaptă unde verde de la președintele Klaus Iohannis, care ar putea încerca prin aceste legi să salveze ce se mai poate din „România Educată”, proiectul mandatelor sale.
Cu legile Securității Naționale treaba este și mai încurcată, pentru că după scandalul iscat de apariția în presă a proiectelor, guvernul Ciucă nu a prezentat oficial până acum nici măcar schițele celor nouă legi pe care ar trebui să le pună în dezbatere publică.
Ele ar avea nevoie nu doar de avizul guvernului, ci și de cel al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), unde cuvântul cel mai greu, dacă nu chiar decisiv, îl va avea tot președintele Iohannis. Bineînțeles după ce va consulta cu „experții” serviciilor secrete, cei care au redactat proiectele.
Pentru pachetul legilor Justiției, 3 la număr: statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și organizarea și funcționarea Consiliul Superior al Magistraturii, se va institui o Comisie specială, care va fi probabil condusă de liberalul Gabriel Andronache și nu de un pesedist, potrivit surselor media.
Principalele probleme ale legilor Justiției, semnalate de asociațiile de magistrați și de experta anticorupție Laura Ștefan:
Pe masa parlamentului se mai află pachetul de legi electorale, dar Coaliția de la guvernare nu intenționează să revină la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, așa cum a cerut societatea civilă și cum, de altfel, promitea și PNL ca va face înainte de a intra în coaliție cu PSD.
O altă problemă va fi adoptarea unor legi care sunt cerute pentru îndeplinirea țintelor din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Este vorba în primul rând de legile privind reforma sistemului de pensii, care ar include și eliminarea pensiilor speciale, și de legea salarizării.
Deocamdată, aceste legi nu se află în stadiul de proiect din cauza neînțelegerilor din Coaliție, deși în ultimul trimestru al acestui an sunt de îndeplinit 54 de jaloane din PNRR.
Cele două partide de opoziție, USR și AUR, aflate pe poziții diametral opuse în mai toate privințele, nu au nicio eficiență în Parlament. USR face eforturi să nu cadă într-un con de umbră- critică mai toate demersurile guvernului și ale coaliției, depune moțiuni simple, dar în mod concret toate acestea nu au efect legislativ. Pentru o moțiune de cenzură, USR, Forța Dreptei și REPER (partidul nou înființat de Dacian Cioloș) ar mai avea nevoie de 10 voturi, dar oricum între aceste trei partide sunt neînțelegeri de substanță.
De partea cealaltă, AUR, partidul extremist condus de George Simion, este preocupat în primul rând de imagine și de creșterea în sondaje și mai puțin de activism legislativ. După mediatizata nuntă a lui Simion, parcă pentru a da consistență acuzelor că scopul ei a fost și acela de a se profila drept candidat la prezidențiale, AUR a lansat joi o campanie pentru alegerea candidatului la prezințiale.
Astfel, cetățenii care strâng 500 de semnături de susținere și se înscriu online pe paltforma partidului pot să devină candidații acestuia la prezidențiale.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/provocari-sesiune-parlamentara/32014067.html