GUVERN. Vile luxoase păstrate pentru demnitari

Locaţiile de lux rămase în proprietatea statului sunt cunoscute românilor doar cu numele. În ele şi-a petrecut vacanţele ani la rând Nicolae Ceauşescu, dar şi şefii de stat ai României de după Revoluţie. Complexul Neptun, reşedinţa estivală a preşedintelui Traian Băsescu, este de departe cea mai mediatizată.

Cuprinde mai multe vile, dar şi o piscină, un debarcader şi o plajă privată. Se adaugă vila Lac Unu din Bucureşti, reşedinţa şefului statului, alături de Vilele Doi şi Trei, dar şi celebra Vila Dante din cartierul Primăverii. Lista prezentată de jurnaliștii de la cotidianul Gândul continuă cu vila Pictor Mirea, unde stă fostul preşedinte Emil Constantinescu şi Palatul Elisabeta, reşedinţa Regelui Mihai.

Patrimoniul imobiliar care va rămâne la RAAPPS nu se termină însă aici. În proprietatea regiei au fost incluse şi Palatul Snagov, locul favorit al demnitarilor pentru petreceri şi nunţi, dar şi Palatul Olăneşti, în care statul a investit nu mai puţin 80.000 de euro în diverse dotări. Guvernul nu va scoate la vânzare nici complexul Scroviştea, preferat de fostul preşedinte Ion Iliescu.

În baza de protocol a rămas şi complexul Foişor din Sinaia, care include trei vile, dar şi complexul de agrement de la Uzlina, din Delta Dunării. Este vorba despre fosta reşedinţă din Deltă a lui Nicolae Ceauşescu, unde numai anul trecut au fost investite aproape două milioane de euro din bugetul statului. În premieră, pe lista bunurilor de protocol apre şi un elicopter pentru deplasarea demnitarilor şi a invitaţilor lor, dar şi un simulator de zbor.

Lista diferă însă faţă de ceea ce anunţase premierul Victor Ponta în urmă cu o săptămână.

„Victor Ponta: Câte imobile rămân de protocol?

Ion Moraru: 12 imobile…

Victor Ponta: 12…Pentru preşedinte, guvern, Parlament, Curte Constituţională; nu le vindem niciodată pe alea, nu?

Ion Moraru: Şi Curte de Conturi.

Victor Ponta: Şi cele de aici, Lac 1, 2 şi 3, da?”

În patrimoniul RAAPPS sunt în total 700 de imobile. În urmă cu o lună, Guvernul a decis să le valorifice, însă licitaţiile merg greu din cauza preţurilor mari cerute.