Varianta de Statut adoptată astăzi este a cincea în cele şase luni în care legea a fost respinsă o dată de preşedinte şi de trei ori de Curtea Constituţională.
Parlamentarii au adoptat, astfel, raportul întocmit de comisiile juridice şi de Statut, prin care s-au eliminat din textul noului Statut cele două articole declarate neconstituţionale.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, declarase, după şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere, că toate grupurile politice parlamentare vor vota Statutul parlamentarilor, care a fost pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Ce spun articolele eliminate din statut
Comisiile Juridice din Camera Deputaţilor şi din Senat şi Comisia specială pentru Statutul parlamentarilor au decis eliminarea următoarelor articole din Statutul parlamentarilor:
Articolul 24, indice 1, privind “Reţinerea în caz de infracţiune flagrantă”, care avea următorul cuprins: “(1) În caz de infracţiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care deputatul sau senatorul face parte asupra reţinerii sau percheziţiei. În cazul în care Camera Constată că nu există temei pentru reţinere va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea de revocare a reţinerii se execută de îndată de către ministrul Justiţieişi va fi comunicată şi CSM. (2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera din care face parte deputatul sau senatorul în cauză va fi convocată de urgenţă de către preşedintele acesteia. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător”.
Articolul 24, indice 2, privind “Procedura în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator”, care avea următorul cuprins:
“(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Acsaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exerciatrea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.
(2)Preşedintele Camerei sesizate prezintă Biroului permanent cererea, iar acesta sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, pentru întocmirea unui raport, stabilind şi un termen pentru depunerea acestuia, care nu poate fi mai mare de 20 de zile.
(3)Comisia solicită audierea deputatului sau senatorului respectiv, iar în cazul în care acesta refuză să se prezinte, aceasta se consemnează în raportul comisiei.
(4)Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
(5)Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale se supune spre dezbatere şi adoptarea plenului respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Acesta se adoptă cu respectarea prevederilor art 67 şi ale art 76 alin (2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.
(6)Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are ş calitatea de deputat sau de senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţiş şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către preşedintele Camerei respective.
(7)Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi foştilor membri ai Guvernului care au calitatea de deputat sau de senator pentru faptele săvârşite în calitate de membru al Guvernului”
În condiţiile eliminării acestor două articole din textul de lege, prevederile din actualul Statut pe această temă se menţin.
Source URL: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/parlamentarii-au-renuntat-la-superimunitate-87441