<iframe src=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F1899401118095638%2F&show_text=false&width=268&t=0″ width=”268″ height=”476″ style=”border:none;overflow:hidden” scrolling=”no” frameborder=”0″ allowfullscreen=”true” allow=”autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share”></iframe> <p><span style=”font-weight: bold;”>Bilanțul manifestațiilor din 17 și 18 octombrie 2026 din Franța, care continuă și în acest moment, este impresionant. Manifestări au avut loc în aproximativ 110 orașe sau municipalitați franceze și au mobilizat peste 10 000 de polițiști, care au efectuat peste 1 500 de arestări, dintre care 850 numai în Paris. Cele mai importante manifestații au avut loc la Paris, cu aproximativ 110 000 de manifestanți, precum și la Lyon, Marsilia, Toulouse, Rennes, Bordeaux, Lille, Montpellier, Amiens și Limoges… Primăria din Marsilia a fost devastată, iar cea din Limoges a fost incendiată. Organizatorii au anunțat peste 1.750 de concentrări sau acțiuni în toată Franța, inclusiv blocaje în fața liceelor, a benzinăriilor, a gărilor, a sensurilor giratorii și pe autostrăzi. Deși inițial organizate în mod pacific, manifestațiile au fost deturnate de protestatari care nu aveau nicio legătură cu revendicările organizatorilor și care au început să distrugă magazine și instituții publice. Această mișcare, numită „black bloc”, este formată din tineri îmbrăcați în negru care își acoperă fața pentru a se deplasa în grupuri unite și a-și ascunde identitatea, și care folosesc pavele găsite pe stradă pentru a distruge magazine și instituții publice. Cum s-a ajuns aici și care sunt cauzele?</span></p> <p>Acest val de proteste a fost declanșat de nemulțumirea elevilor de liceu, în special a celor din suburbiile populare ale Parisului, față de lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate și starea precară a clădirilor școlare. Liceenii denunță, de asemenea, lipsa suplinitorilor, sălile de clasă în stare de degradare, orarele supraîncărcate și sistemul Parcoursup (o platformă informatică menită să ajute elevii să se orienteze către învățământul superior după bacalaureat), pe care îl consideră opac și o sursă de anxietate. Inițial, mișcarea a început pe 16 septembrie 2026 la liceul Saint-Exupéry, din suburbia de sud-est a Parisului. Elevii s-au alăturat profesorilor aflați în grevă pentru a cere mai mult personal, mai multe resurse și condiții de studiu mai bune. Manifestațiile inițiate de liceeni s-au extins ulterior, transformându-se într-o mișcare de protest social împotriva costului ridicat al vieții, a inegalităților și a măsurilor luate de guvern. Creșterea prețurilor la energie a constituit în mod evident unul dintre factorii declanșatori.</p> <p>Discursul televizat al președintelui Emmanuel Macron, din 18 octombrie, s-a axat pe stabilirea responsabilităților și pe inițierea unui dialog cu elevii, sindicatele și asociațiile profesionale, cărora li s-a cerut pe un ton ferm să se declare impotriva actelor de vandalism comise de „mișcarea Black Bloc”. În același timp, președintele francez a justificat creșterea prețurilor la energie, atribuind-o „războaielor și situației internaționale”, în special din Iran, un război pe care „Franța nu l-a ales și nici nu l-a condus”. Folosind termenul de „războaie”, se subînțelege că președintele francez se referă și la războiul din Ucraina. Însă, dacă ne amintim de ultima sa întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, pe 7 februarie 2022, înainte de izbucnirea războiului, i s-a încredințat o misiune de pace care ar fi trebuit să împiedice acest război. Lipsa sa de persuasiune pe lângă liderii UE, precum și o evaluare greșită a intențiilor reale ale președintelui rus, au făcut ca războiul să devină inevitabil. De la emisar al păcii, s-a transformat în zeul Ares. Un război care, până în prezent, a curmat viața a câteva sute de mii, ba chiar a milioane de oameni, sacrificați pe altarul orgoliului și al unui neocolonialism agresiv promovat de Occident.</p> <p>De la acel moment de ruptură, situația financiară a Europei nu a încetat să se deterioreze, Europa ne mai beneficiind de energia ieftină provenită din Rusia. S-au găsit surse alternative prin importuri din Statele Unite și din Orientul Mijlociu, dar la prețuri de 2,3 ori mai mari. În același timp, politica economică a UE s-a reorientat către înarmare și „dezvoltarea durabilă”, cu consecințe catastrofale pentru populația UE. „Green Deal”-ul președintei Ursula von der Leyen a costat Europa peste 662 de miliarde de euro, iar înarmarea Ucrainei peste 228 de miliarde de euro(1).  Este evident că toate acestea au avut repercusiuni la nivel național, iar președintele Macron a început să facă economii pentru a face față noilor politici europene. Rezultatul, după ce UE a decis să pună capăt importurilor de energie din Rusia, este că, în prezent, Franța înregistrează o datorie publică fără precedent de 119 % și un deficit public de 5,1 %. Criteriile de convergență stabilite la Maastricht nu mai sunt respectate de Franța de mulți ani, iar „Procedura privind deficitul excesiv”, stabilită tot la Maastricht, care impune o amendă echivalentă cu 0,05 % din PIB, nu a fost aplicată Franței (sic!).</p> <p>Ceea ce mi se pare și mai îngrijorător este faptul că domnul Emmanuel Macron a pierdut contactul cu realitățile cotidiene ale populației franceze, dacă ar fi să analizez declarația sa: «Oare ce le trece prin cap (manifestanților)? Cum pot francezii să-i facă asta Franței? » (2). Probabil că echipa sa de consilieri nu îl informează corect cu privire la situația internă.</p> <p>Pentru a nu rata nicio ocazie de a influența un electorat deja dezorientat de numeroasele mișcări politice din ultimele luni, sursa „răului” a fost identificată în cadrul mișcărilor de „extremă stânga”, cu referire la candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon, din partidul „La France insoumise”. Atât el, cât și candidata “Adunari Nationala”, doamna Marine Le Pen, au condamnat aceste evenimente, atribuind responsabilitatea guvernului actual. Alegerile naționale vor avea loc peste doar șase luni și orice eveniment poate fi exploatat de un om politic avizat.</p> <p>Atât Franța, cât și Germania traversează o perioadă extrem de critică, atât pe plan intern, cât și internațional. Este vina liderilor de la Bruxelles? Dacă da, atunci de ce i-ați ales pentru a doua oară, având în vedere că nu noi am votat pentru ei, ci voi?</p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Bucurați-vă de viață așa cum este!</span></p> <p style=”text-align: right;”>                                                         Bruxelles, 18 octombrie 2026 </p> <p style=”text-align: right;”><span style=”font-weight: bold;”>Professeur</span></p> <p style=”text-align: right;”><span style=”font-weight: bold;”>PhD Vasile Neacsa</span></p> <p>1.  <a href=”https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/eu-budget/performance-and-reporting/horizontal-priorities/green-budgeting_en”>https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/eu-budget/performance-and-reporting/horizontal-priorities/green-budgeting_en</a></p> <p>2.  TF 1, 18.10.2026, 20,00.</p>