Cubanezii care au clonat un cal în Chile: „Nu ar fi complicat să clonăm oameni; singura limitare este de…

Chile a realizat cu succes prima clonare a unui cal. Mânzul, o copie identică a poneiului de polo Capacidad, s-a născut pe 26 septembrie în regiunea O’Higgins, după o gestație de aproape un an. Fidel Ovidio Castro, în vârstă de 65 de ani, și Lleretny Rodríguez, în vârstă de 50 de ani, doi academicieni de origine cubaneză care lucrează la Facultatea de Științe Veterinare a Universității din Concepción din Chile și fondatori ai companiei Vi-Embryos, au condus o echipă de cercetare care a realizat această realizare importantă în domeniul biotehnologiei reproductive, împreună cu Centrul de Reproducere Ecvină Los Abedules, scrie El Pais.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Oamenii de știință locuiesc de 22 de ani în Chile și reușiseră deja, în 2008, să cloneze vaca Victoria, primul animal născut în această țară prin această tehnică. Rumegătoarea a murit însă la vârsta de trei luni din cauza unor complicații pulmonare și digestive, dar acest eșec nu i-a descurajat. Scopul lor era să perfecționeze o metodă care să poată fi folosită pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, așa că au continuat să cloneze bovine și caprine. Ei spun că trecerea la alte specii a reprezentat o provocare, deoarece fiecare are propria fiziologie. Cuplul își dăduse seama de acest lucru cu mult timp în urmă, în Cuba, unde și-au început carierele și unde au încercat, fără succes, să cloneze iepuri. Această încercare a avut loc la scurt timp după ce lumea a fost uimită de nașterea oii Dolly în 1997 și după ce regimul cubanez a fost fascinat de progresele din domeniul biotehnologiei.

Castro, care deține un doctorat în științe veterinare, a trăit acel entuziasm pe propria piele. În tinerețe, a lucrat la Centrul de Inginerie Genetică și Biotehnologie din Cuba, unde spune că a fost chemat odată de celălalt Fidel Castro – dictatorul care a condus insula timp de 47 de ani – care i-a spus, potrivit unui articol din La Tercera publicat în 2012: „Deci ești tizul meu; de acum înainte voi fi nașul tău.” Astăzi, omul de știință cere să i se spună pe numele complet, Fidel Ovidio, pentru a evita confuziile.

Nașterea lui „Capacidad 1” reprezintă o etapă importantă în Chile, deoarece clonarea nu este o chestiune minoră. Rodríguez avertizează că o greșeală frecventă este aceea de a presupune că, odată ce un protocol este stăpânit la o specie, acesta poate fi pur și simplu aplicat la alta: „Fiziologia reproductivă diferă foarte mult de la o specie la alta.”

În procesul de clonare sunt implicate mai multe componente, iar toate acestea variază de la o specie la alta. Prima este ovulul care va primi celulele și va iniția dezvoltarea embrionară; unele ovule sunt mai rezistente la manipulare decât altele. Apoi, urmează celula donatoare și dezvoltarea propriu-zisă a embrionului, care trebuie transferat ulterior într-o mamă surogat. Sincronizarea dintre acel embrion și uterul care îl va găzdui necesită o evaluare meticuloasă și este diferită la fiecare specie, la fel ca și gestația și nașterea. Fiecare etapă trebuie standardizată pentru animalul cu care se lucrează. „Oocitele ecvine nu seamănă deloc cu cele ale rumegătoarelor. Am crezut că va fi mai ușor, dar standardizarea ne-a pus în dificultate, de la recoltarea oocitelor și maturarea in vitro până la manipularea propriu-zisă”, spune Rodríguez, care deține un doctorat în științe agricole de la Universitatea din Concepción.

Pentru a-l produce pe Capacidad 1, au fost implantați cinci embrioni într-o iapă, deși doar unul a ajuns la termen. Oamenii de știință subliniază că clonarea unui animal de talie mare care produce un singur pui nu este neapărat mai dificilă decât clonarea unui animal mic, extrem de prolific. „În imaginația populară, oamenii cred că, cu cât un animal este mai mic și mai prolific, cu atât este mai ușor de clonat. Și nu este neapărat așa”, spune Castro.

În ceea ce privește posibilitatea clonării oamenilor, Rodríguez avertizează că răspunsul ar putea fi surprinzător, deoarece Homo sapiens este probabil una dintre cele mai ușor de lucrat specii in vitro.

„Oocitele umane sunt foarte ușor de lucrat”, explică ea. Ea adaugă: „Este foarte ușor să cultivi embrioni umani. Din punct de vedere biologic și tehnic, aș spune că clonarea oamenilor nu ar fi complicată. Singura limitare este de natură etică.”

Castro amintește că saltul către primate a fost deja făcut. Prima primată clonată a fost Tetra, o femelă de macac rhesus născută în 1999 la Centrul Național de Cercetare a Primatelor din Oregon, SUA, așa că, în opinia sa, „din punct de vedere tehnic, este foarte fezabil să se facă acest lucru [la oameni]”.

Oamenii de știință, deși nu susțin adoptarea acestei inovații la oameni, afirmă că clonarea rămâne înconjurată de stigmat, deoarece nu este o formă convențională de reproducere. Rodríguez afirmă că „este o chestiune extrem de complexă”, deși o privește prin prisma progresului biotehnologic. „Este similar cu ceea ce am văzut odată cu dezvoltarea insulinei sau a ICSI [injectarea intracitoplasmică a spermatozoizilor] pentru reproducerea umană, care este permisă în Chile. Chile este o țară foarte catolică. Cu toate acestea, reproducerea asistată se practică la oameni”, iar experta adaugă că, poate, în sens larg, există „acea idee promovată de filme [despre clonare]: se creează copii ale unor indivizi pentru a ucide sau a extermina. Sperăm că clonele – și cei dintre noi care lucrăm în biotehnologie – nu sunt privite în acest fel. Oamenii spun că clonarea creează monștri deoarece, uneori, s-au născut animale cu defecte. Dar, în calitate de embriolog, trebuie să spun că și în reproducerea naturală există cazuri de animale născute cu malformații sau probleme.”

Etapa importantă a clonării lui „Capacidad”

Pentru cercetători, clonarea ecvină deschide o oportunitate pentru o industrie care trăiește din multiplicarea animalelor de mare valoare. Capacidad este un exemplu: este o iapă adusă din Argentina care a concurat în Triple Crown din această țară, unul dintre principalele circuite de polo, iar în 2018 a făcut parte din La Dolfina Polo Ranch. „Clonarea este singura tehnologie care ne permite să reproducem 100% din genomul unui animal identificat ca având o valoare ridicată”, a spus Rodríguez.

În Argentina, aceasta este o industrie care s-a maturizat deja. Jucătorul de polo Adolfo Cambiaso, care a concurat cu zeci de replici ale iepei sale La Cuartetera, este dovada acestui fapt. Această țară are unele dintre cele mai mici costuri de clonare a cailor (între 35.000 și 40.000 de dolari), în funcție de valoarea sportivă a exemplarului. În Europa sau în Statele Unite, prețul poate fi mai ridicat, în jur de 85.000 de dolari. Prin urmare, Castro vede o oportunitate comercială pentru Chile în nașterea cu succes a lui Capacidad 1.

„Calul chilian Fina Sangre [sau pur-sânge] este o specie autohtonă; este o rasă proprie. Aceasta este o oportunitate de a multiplica această rasă, de a adăuga mai multă valoare și de a exporta armăsari, material seminal, linii celulare sau cai clonați din material genetic chilian”, a explicat el.

Cu toate acestea, Castro observă că clonele sunt ca gemenii identici, dar faptul că împărtășesc același genom nu garantează același destin:

„Gemenii pot fi complet diferiți din cauza modului în care sunt crescuți și a mediului înconjurător. Prin urmare, ar fi riscant să afirmăm că clona va fi identică din punct de vedere competitiv. Este foarte probabil să fie așa, cu condiția să fie antrenată în același mod ca și mama.”