Cine sunt invitații „TIM!D”, ediția a II-a? Oameni, povești și ateliere despre emoții, relații și vocație

Ediția din acest an a Festivalului TIM!D aduce în prim-plan o serie de specialiști din domeniul psihologiei, psihoterapiei, art-terapiei și consilierii vocaționale, care propun participanților experiențe de explorare personală, reconectare emoțională și redescoperire a propriilor resurse. Prin ateliere interactive, exerciții creative și întâlniri dedicate relației cu sine și cu ceilalți, invitații festivalului îi încurajează pe participanți să își acorde timp pentru reflecție, să își înțeleagă mai bine emoțiile și să găsească un echilibru între conectare și nevoia de retragere.

Programul reunește profesioniști cu experiențe și abordări diverse, de la psihoterapeuți și psihologi clinicieni la artiști, art-terapeuți, profesori și consilieri vocaționali. Firul comun al activităților este explorarea felului în care oamenii se raportează la propriile trăiri, la relațiile cu cei din jur și la alegerile care le influențează viața personală și profesională.

De la creativitate la liniște interioară

Printre invitații festivalului se numără Diana Lipoviceanu, psihosociolog și consilier de dezvoltare personală prin mijloace expresiv-creative și artă socială, care propune workshopul art-terapeutic „Acasă, în grădina din noi”. Atelierul îi invită pe participanți să lase deoparte cuvintele și să exploreze emoțiile prin intermediul materialelor, culorilor și elementelor inspirate din natură.

„Vom lăsa cuvintele deoparte și vom da voie mâinilor să se joace intuitiv cu elementele naturii, cu materiale diverse și culori”, explică Diana Lipoviceanu, descriind o experiență orientată spre relaxare, explorare senzorială și redescoperirea resurselor personale. Călătoria propusă se desfășoară într-un grup restrâns și urmărește crearea unui spațiu de tihnă, în care participanții să poată privi cu mai multă blândețe atât spre propria persoană, cât și spre cei din jur.

Dimensiunea creativă a festivalului continuă prin atelierul „Ecoul liniștii: deconectare conștientă și reconectare cu spațiul interior”, susținut de Ramona Guran, artist plastic și art-terapeut. Activitatea propune o pauză de la ritmul cotidian și de la funcționarea pe „pilot automat”, oferind participanților ocazia de a explora, prin artă, relația cu propriile emoții și nevoi.

„Nu ai nevoie de experiență în artă și nici de talent, ci doar de curajul de a-ți lăsa emoțiile să prindă formă”, este mesajul transmis de Ramona Guran. Atelierul pune accentul pe prezență, creativitate și relaxare, într-un cadru în care participanții sunt încurajați să își acorde timp pentru a-și asculta propria voce interioară.

Conectarea cu ceilalți începe cu înțelegerea propriilor limite

O altă temă importantă a programului TIMID este echilibrul dintre apropiere și distanțare în relațiile interpersonale. Daniela Chirculescu, psihoterapeut experiențial și artist, propune workshopul de art-terapie „Puntea dintre noi”, dedicat conectării, deconectării și spațiului personal din relațiile cu ceilalți.

Atelierul pornește de la ideea că oamenii au nevoie, uneori, să se retragă pentru a se proteja, în timp ce alteori se implică atât de mult în relațiile lor, încât ajung să își piardă propriul spațiu. Prin culoare, formă, spațiu și simbol, participanții vor putea explora felul în care se apropie de ceilalți, cum gestionează distanța și cum pot păstra legătura fără să renunțe la propria identitate.

Aceeași preocupare pentru limite personale și autenticitate se regăsește în atelierul „Ca să nu te pierd pe tine, am învățat să mă pierd pe mine”, susținut de Adriana Cîrstei, psiholog clinician și psihoterapeut de traumă. Activitatea propune o explorare a regulilor interioare și a mecanismelor de adaptare care influențează felul în care oamenii se comportă în relații.

„În acest atelier vă invit să încetinim puțin și să devenim curioși față de propriul nostru <manual de TREBUIE>”, explică Adriana Cîrstei. Prin exerciții individuale, în perechi și în grup, participanții vor fi invitați să observe momentele în care se îndepărtează de propriile nevoi, să înțeleagă ce încearcă să protejeze reacțiile lor și să identifice resurse pentru a face alegeri mai conștiente.

Un punct central al atelierului îl reprezintă trei întrebări aparent simple, dar esențiale pentru înțelegerea de sine: „Ce simt? Ce vreau? Ce aleg?”. Acestea devin repere pentru explorarea propriilor limite și pentru dezvoltarea unei relații mai echilibrate cu ceilalți.

Printre invitații celei de-a doua ediții TIMID se numără și Simona Pascu, psihoterapeut Gestalt specialist și formator în îngrijiri paliative, care propune o perspectivă asupra deconectării și disocierii ca reacții ale psihicului în fața suprasolicitării emoționale și a complexității lumii în care trăim.

Ea atrage atenția că deconectarea nu trebuie privită automat ca un defect personal sau ca un eșec de adaptare, ci poate reprezenta o modalitate prin care psihicul încearcă să facă față unor experiențe greu de tolerat și de integrat. „Deconectarea și disocierea nu sunt defecte personale sau eșecuri de adaptare. Le putem înțelege mai degrabă ca forme de ajustare creativă a psihicului la ceva ce este, pur și simplu, greu de purtat și asimilat”, explică Simona Pascu.

Pornind de la această perspectivă, invitația sa în cadrul festivalului TIMID este aceea de a explora resursele care ne ajută să ne păstrăm prezența și să ne regăsim echilibrul în această lume care devine pe zi ce trece tot mai fragmentată și mai imprevizibilă. Demersul pune accent atât pe resursele personale, cât și pe cele relaționale, evidențiind rolul conexiunilor umane în procesul de reconectare. „Ce resurse personale avem? Ce resurse relaționale? Și cum putem să ne întoarcem, prin relație, către o formă de prezență în care lumea — și noi înșine — să ne redevenim familiari?”, sunt întrebările pe care Simona Pascu le aduce în atenția participanților.

Deconectarea, între mecanism de protecție și nevoie de reconectare

Tema deconectării este abordată și de Adriana Maria Micu, psihoterapeut, formator și supervizor în cadrul International Masterson Institute Australia, care atrage atenția asupra manifestărilor mai puțin evidente ale distanțării emoționale.

Deconectarea nu înseamnă întotdeauna absența comunicării sau izolarea fizică. Uneori, ea apare chiar în mijlocul interacțiunilor cotidiene, atunci când oamenii își pierd contactul cu propriile trăiri și ajung să răspundă automat la întrebări despre starea lor.

„De cele mai multe ori, nu ne deconectăm pentru că nu ne pasă, ci o facem pentru că aceasta a fost cea mai bună cale prin care ne-am protejat”, subliniază Adriana Maria Micu. În perspectiva sa, psihoterapia poate oferi un cadru în care oamenii să învețe, treptat și fără judecată, să își recunoască emoțiile, să își exprime dorințele și să își comunice nevoile.

Mesajul este completat de Simona Pascu, psihoterapeut Gestalt specialist și formator în îngrijiri paliative, care propune o explorare a resurselor necesare pentru a rămâne prezenți într-o lume caracterizată de intensitate, complexitate și schimbări imprevizibile.

„Deconectarea și disocierea nu sunt defecte personale sau eșecuri de adaptare”, explică Simona Pascu, invitând participanții să privească aceste reacții ca pe modalități prin care psihicul încearcă să facă față unor experiențe dificil de tolerat sau de integrat.

În cadrul festivalului, discuția se va concentra asupra resurselor personale și relaționale care pot susține reconectarea. Întrebarea de la care pornește această explorare este cum pot oamenii să își recapete sentimentul de familiaritate atât cu propria persoană, cât și cu lumea din jur.

O perspectivă complementară este adusă de Carmen Badea, psiholog și psihoterapeut, care invită publicul să privească dincolo de gestul aparent simplu al deconectării de la telefon sau de la mediul exterior.

„Poate că cea mai interesantă întrebare nu este <cum învăț să mă deconectez?>, ci <de ce am ajuns să mă deconectez?>”, observă Carmen Badea. Propunerea sa deschide un spațiu de discuție despre mecanismele psihologice din spatele deconectării și despre felul în care oamenii pot reveni la o relație mai apropiată cu propriul corp, cu dorințele personale și cu relațiile în care sunt implicați.

Ateliere pentru adolescenți și explorarea echilibrului digital

Programul include și activități dedicate adolescenților, pentru care relația cu tehnologia, gestionarea atenției și echilibrul emoțional reprezintă teme importante ale vieții cotidiene.

Atelierul „ON/OFF”, susținut de Rozalia Solcan, psiholog și psihoterapeut integrativ, și Dan Solcan, profesor, propune o explorare interactivă a modului în care oamenii se conectează și se deconectează în diferite contexte.

Prin jocuri, provocări, imagini și umor, participanții vor fi încurajați să identifice situațiile care le consumă energia, activitățile care îi ajută să se încarce și momentele în care este util să ia o pauză. Exercițiile individuale și de grup urmăresc să evidențieze legătura dintre atenție, emoții, relații și starea de bine.

Atelierul propune astfel o abordare practică a echilibrului dintre conectare și retragere, fără a reduce tema la simpla utilizare a dispozitivelor digitale. Accentul cade pe capacitatea de a recunoaște propriile limite și de a găsi modalități de reglare și reconectare potrivite fiecărei persoane.

De la reconectarea cu sinele la redescoperirea vocației

Dincolo de dimensiunea emoțională și relațională, programul TIMID include și activități dedicate orientării profesionale și redescoperirii vocației. Acestea sunt susținute de Dana Dumitrașcu, consilier vocațional, mediator de familie și mediator transformațional, care propune două ateliere: „Reconectarea la propria vocație după ani de deconectare” și „Cum să-ți descoperi vocația”.

În atelier aduce în discuție posibilitatea de a reveni la propriile aspirații profesionale după perioade în care acestea au fost neglijate sau trecute în plan secund. Tema se înscrie în direcția mai largă a festivalului, care încurajează participanții să își reevalueze nevoile, alegerile și resursele personale.

De asemenea, atelierul are o componentă practică și urmărește construirea unei imagini mai clare asupra profilului vocațional al fiecărui participant. Exercițiile propuse vizează identificarea abilităților naturale, a punctelor forte și a activităților care oferă energie și satisfacție, dar și diferențierea dintre pasiuni, competențe și vocație.

Participanții vor explora, de asemenea, rolurile sociale pe care le îndeplinesc și modul în care factori precum utilitatea directă, viteza de lucru și viteza rezultatelor pot influența stabilitatea profesională. Obiectivul este conturarea unei „hărți vocaționale” care să îi ajute să își înțeleagă mai bine aptitudinile și direcțiile de dezvoltare.

Un program construit în jurul relației cu sine și cu ceilalți

Prin diversitatea invitaților și a atelierelor, TIMID propune o întâlnire între psihologie, artă, educație și explorare personală. De la lucrul creativ cu emoțiile la înțelegerea mecanismelor de protecție, de la relațiile interpersonale la alegerile profesionale, activitățile au în comun invitația de a încetini ritmul și de a privi cu mai multă atenție spre propria experiență.

Fiecare specialist aduce o perspectivă diferită asupra reconectării: prin culoare și simbol, prin reflecție și dialog, prin exerciții de grup sau prin identificarea propriilor resurse și aptitudini. În acest fel, programul nu se limitează la prezentarea unor teme teoretice, ci propune contexte în care participanții să le poată explora pornind de la propriile experiențe.

Mesajul care leagă aceste întâlniri este nevoia de a găsi un echilibru între a fi aproape de ceilalți și a rămâne aproape de sine. Într-un ritm de viață care favorizează adesea graba și funcționarea automată, atelierele TIMID propun un răgaz pentru reflecție, creativitate și redescoperirea unor forme de conectare mai conștiente.