România începe joi discuțiile cu agenția S&P. Ce riscă țara dacă va fi retrogradată în categoria „junk”…

România începe joi, 24 septembrie, discuțiile cu reprezentanții S&P, înaintea verdictului din 2 octombrie asupra ratingului suveran. După ce Fitch și Moody’s au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, S&P este ultimul test: o retrogradare cu o treaptă, de la actualul BBB-/A-3 cu perspectivă negativă, ar trimite România la „junk”, ceea ce poate restrânge accesul unor investitori și scumpi împrumuturile. Evaluarea are loc în plină criză politică, iar agenția va urmări dacă viitorul guvern poate continua reducerea deficitului și pregăti un buget credibil pentru 2027.

Misiunea S&P va include discuții cu Ministerul Finanțelor și cu celelalte autorități implicate în gestionarea finanțelor publice. Agenția va analiza atât evoluția indicatorilor bugetari, cât și capacitatea României de a continua măsurile de corecție în anii următori.

Fitch și Moody’s au menținut în această vară ratingul României în categoria recomandată investițiilor, însă ambele evaluări au rămas la limita inferioară, cu perspectivă negativă. În cazul S&P, calificativul BBB- este, de asemenea, ultima treaptă înaintea categoriei speculative.

Verdictul din 2 octombrie este cu atât mai important cu cât vine după mai multe luni de criză politică. Guvernul Bolojan a fost demis în 5 mai, două propuneri de premier nu au ajuns la învestire, iar Siegfried Mureșan încearcă acum să formeze un Cabinet în lipsa unei majorități parlamentare clare.

Ce înseamnă retrogradarea în categoria „junk”

Ratingul reflectă evaluarea agenției asupra capacității unui stat de a-și plăti la timp datoriile. Calificativele de la BBB- în sus sunt considerate recomandate investițiilor, în timp ce nivelurile inferioare intră în categoria speculativă, numită și „junk”. Trecerea sub acest prag nu ar însemna că România nu s-ar mai putea împrumuta, însă ar reduce numărul investitorilor care pot cumpăra sau păstra titluri de stat românești. Unele fonduri de investiții și fonduri de pensii au reguli care le interzic să dețină active nerecomandate investițiilor.

„Anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active”, explica în luna iulie, pentru Digi24.ro, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.

Acești investitori ar putea vinde titlurile românești, iar statul ar trebui să găsească alți finanțatori, dispuși să accepte un risc mai mare. Efectele posibile sunt creșterea dobânzilor cerute României, costuri mai mari de finanțare pentru stat și companii, ieșiri de capital și presiuni asupra cursului de schimb.

O decizie negativă a S&P nu ar anula automat calificativele investment grade menținute de Fitch și Moody’s. Ar transmite însă piețelor un semnal puternic privind creșterea riscului asociat României și ar putea determina investitorii să solicite randamente mai mari pentru a împrumuta statul.

România are deja cheltuieli ridicate cu dobânzile. Alexandru Nazare anunța la începutul lunii septembrie că acestea au depășit 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, după o creștere de peste 26%. O finanțare mai scumpă ar lăsa mai puțini bani în buget pentru investiții și servicii publice.

Citește și: Evaluarea S&P, următorul test pentru România. Nazare, despre scăderea deficitului bugetar: „Rezultatele nu sunt un motiv de relaxare”

Criza politică, principalul risc înaintea evaluării

România vine la discuțiile cu S&P și cu argumente favorabile. Deficitul bugetar a coborât după primele șapte luni din 2026 la 2,34% din PIB, de la 3,99% în perioada similară din 2025. În termeni nominali, acesta s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, în timp ce investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei.

Incertitudinea privește însă perioada următoare: formarea unui guvern stabil, construcția bugetului pentru 2027 și continuarea reducerii deficitului.

„Strict pe cifrele la zi și pe execuția bugetară de până acum, nu ar fi niciun motiv de reducere a ratingului. Nu interesează pe nimeni în mod particular politica din România, ci implicațiile situației politice asupra procesului de consolidare fiscală. Ei vor să vadă o clarificare a situației politice și un guvern stabil cât mai repede, care să pregătească bugetul anului 2027 și să ofere mai multă claritate privind ceea ce vom face în anii următori”, a explicat Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, marți, într-o intervenție la Digi24.

Alexandru Nazare descria încă din 3 septembrie evaluarea S&P drept „un examen la fel de important ca şi celelalte” trecute în vară. Ministrul Finanțelor a avertizat că scăderea deficitului reprezintă un argument pentru România, dar nu elimină riscurile, deoarece investitorii urmăresc dacă direcția fiscală va fi păstrată.

Citește și: VIDEO Ionuț Dumitru, despre riscul ca România să fie retrogradată la junk: „Pe cifre nu ar fi niciun motiv. Aici intervine factorul politic”

Editor : A.D.