Primul accident mortal de mașină din România, petrecut acum 11 ani, a dat startul unui fenomen tot mai periculos, care a îndoliat tot mai mult șoselele țării.

Timp de mulți ani, România a fost fruntașă într-un top tragic: cea mai ridicată rată din UE a deceselor cauzate de accidente rutiere.

E drept, în 2025, am fost depășiți în statistici, de Bulgaria, dar pericolele de pe drumurile României au rămas la fel de mari, pe de o parte din cauza stării multor șosele, pe de alta din cauza stilului de condus al multor șoferi, fie ei și profesioniști.

Dar, la începutul secolului XIX, asemenea accidente încă nu intraseră în rutina zilnică, însuși automobilul fiind încă privit ca o ciudățenie de mulți români, ba chiar ca „mașini ale diavolului”.

Leon Leonida, victima primului accident mortal de mașină din România

La început, a fost primul accident ușor, unul care azi s-ar rezolva printr-o înțelegere amiabilă. 

Pe 5 septembrie 1901, pe Calea Moșilor din București, doctorul Dimitrie Vintilă conducea un automobil de fabricație franceză, tip Panhard & Levassor.

În timp ce se îndrepta spre Piața Obor, mașina sa a intrat în coliziune cu o trăsură care venea dintr-o stradă lateral

Impactul, deși ușor, a fost suficient pentru a provoca panică în rândul trecătorilor. Caii s-au speriat, trăsura s-a răsturnat, iar pasagerii au suferit răni minore.

Evenimentul a fost relatat pe larg în ziarele vremii – Universul și Epoca – care au prezentat incidentul drept o „ciudățenie a timpurilor moderne”.

Un titlu din presă consemna chiar un avertisment devenit celebru: „Aceste mașini ale diavolului trebuie oprite înainte de a aduce nenorociri.”

Dar, zece ani mai târziu, în 1911, s-a înregistrat o premieră tragică; primul accident mortal de mașină din România, victima devenind primul român decedat în asemenea circumstanțe.

A fost vorba, de Leon Leonida, tocmai unul dintre pionierii și susținătorii automobilismului din țara noastră, cu o viață pe cât de scurtă, pe atât de palpitantă.

A avut primele magazine de automobile și de motociclete și primele garaje din București, fiind și cofondator al Automobil Club Român, în 1904.

Leon Leonida s-a născut pe data de 16 iunie 1882, în Buzău, într-o casă ce încă stă în picioare pe strada Independenței din municipiu.

Informațiile despre prima parte a vieții sale sunt puține, însă ceea știm cu certitudine este că a urmat cursurile primare în Buzău, după care și-a făcut studiile liceale în Bucureşti şi Iaşi.

Citește și:SONDAJ În ce țari conduc cei mai agresivi șoferi? În România, 1 din 3 se declară „speriat” la volan

Leon Leonida a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti, dar spiritul său practic îl mână spre afaceri.

Și încă spre unele de succes, căci, în 1903, la doar 21 de ani, el făcea pasul spre un domeniu prea puțin cunoscut la acea vreme, dar despre care simțea că este unul al viitorului: automobilismul.

Numele său este strâns legat de dezvoltarea automobilismului în România, fiind unul dintre cei mai importanți promotori ai acestuia în țara noastră la începutul secolului al XX-lea.

Leon Leonida, cofondator al ACR, în 1904

Încă din 1904, Leonida, întrunindu-se cu ceilalți automobiliști ai vremii, îl ajută pe prințul George Valentin Bibescu să întemeieaze Automobil Club Român (ACR).

În 1906, cumpară un Mercedes de 40 de cai, dublu faeton, pe care îl cedează unui amator pătimaș de automobilism, scrie Muzeul Sportului.

Acest schimb neașteptat îi dă, însă, ideea creării comerțului de automobile în România.

Chiar în toamna aceluiași an devine directorul Societății ce i-a purtat numele și începe construcția unuia dintre primele garaje și magazine de vânzări auto, cel de pe strada Cătunu Nou.

Era amplasat în apropiere de Piața Romană de azi, suprapunându-se parțial pe ce avea să devină strada Take Ionescu.

Primul garaj Leonida apare într-o reclamă publicată pe la 1906 – 1907, ca fiind pe „strada Cătunu Nou 10”. 

Peste vreun an, îl găsim pe Leon însuși pozînd lîngă unul din automobilele importate în fața garajului, potrivit bucuresticitynews.ro.

Victima conducea un automobil Fiat cu 90 km/h

În 1913, fratele lui Leon, Constantin, începe construcția „garajului cel mare”, adică a Atelierelor/Garajelor Leonida, de pe Șoseaua Jianu 14-16, azi Bulevardul Aviatorilor, actualul „Service Aviatorilor” cunoscut de mulți bucureșteni.

Era locul în care puteai admira sau cumpăra cele mai noi modele de automobile importate din Occident, o noutate absolută pentru bucureștenii obișnuiți să se plimbe cu trăsura prin zonă.

Citește și:Cifre „negre”, pe drumurile din România: Mai mulți tineri morți în accidente, decât din cauza drogurilor

Ele au funcționat până la naționalizarea lor, în iunie 1948, cu destinația de garaj și atelier auto, afacerea fiind continuată, după moartea lui Leon, de fratele său mai mic, Constantin.

Acesta, de altfel, avea să finanțeze și construcția clădirii cunoscute sub numele de „Blocul Leonida”, proiectat de arh. Ion Giurgea în anul 1939, special pentru compania Leonida & Co.

Blocul Leonida se numără printre primele clădiri de birouri din București, gândit să aibă o singură funcțiune: comercializarea automobilului.

În anii noștri, clădirea e situată la un pas de Bulevardul Magheru, lângă ieșirea de metrou de la Piața Romană.

Revenind la Leon, rând pe rând, el a reprezentat în România fabricile de automobile Mercedes, Georges Richard-Unic, Sizaire et Naudin, Rochet-Schneider, Darracq, Pipe, Fiat și fabricile de cauciucuri Bergougnan le Gaulois și Michelin.

Din postura de conducător auto, Leon Leonida a obținut cele mai strălucitoare succese în cursele noastre de automobile.

Pe 8 noiembrie 1905, pe Șoseaua Kiseleff, Leonida câștiga Cupa „George Plagino”, realizând și un record de viteză medie de 97 km/h., ceea ce era colosal pentru epocă.

Cu puțin timp înainte să moară, el a mai reușit o performanță impresionantă: împreună cu prințul George Valentin Bibescu a efectuat o călătorie cu automobilul tocmai până în Iran.

Leon Leonida s-a stins din viață la doar 29 de ani, în mod absolut ironic, în urma unui accident de automobil petrecut în 21 august 1911, pe șoseaua dintre Dârste și Brașov, devenind primul român mort într-un accident auto.

Citește și:„Drumurile morții”: România, pe locul 2 în UE și pe 3 în Europa la morți în accidente. Evoluția față de 2015

În momentul accidentului, Leon Leonida conducea un automobil Fiat, de 90 cp, care fusese folosit, cu câteva ore înainte, pentru o demonstrație în fața unor reprezentanți ai celor de la înzestrarea Armatei

Armata intenționa să introducă automobilul în rândurile sale și apela la corpul automobiliștilor voluntari, practic, la membrii ACR care se înrolau cu automobilele lor și îndeplineau diverse funcții de curierat, de transport al conducătorilor armatei și altele asemenea.

Conform relatărilor ziarelor epocii, cauza accidentului a fost „ruperea subtilă a cârmei”, adică a pârghiei de direcție, automobilul, care circula cu 90 km/h, căzând într-un șanț și răsturnându-se chiar peste ghinionistul Leonida..

În mașină se mai aflau patru persoane, soția lui Leon, cu însoțitoarea acesteia, precum și dr. Titi Constantinescu din Buzău, cu soția. Ei au suferit răni minore sau au scăpat doar cu o sperietură teribilă.