DE ASTĂZI, INSTANȚELE VOR FUNCȚIONA DUPĂ REGULI NOI

Românii pot deschide în continuare procese, însă dosarele nou-înregistrate nu vor mai fi repartizate automat unui judecător în aceeași zi. De astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii introduce o limită de repartizare, calculată în funcție de numărul magistraților care lucrează efectiv în fiecare instanță.

Dosarele care depășesc capacitatea zilnică nu își pierd data înregistrării, dar sunt introduse într-un registru special și repartizate ulterior, în ordine cronologică. Repartizarea aleatorie către completurile de judecată rămâne valabilă.

În primul an de aplicare, respectiv între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, capacitatea anuală de referință este dublată. Limitele sunt: 576 de dosare pentru fiecare judecător de la judecătorii; 384 de dosare pentru fiecare judecător de la tribunale; 238 de dosare pentru fiecare judecător de la curțile de apel.

O judecătorie cu patru magistrați poate avea, de exemplu, o capacitate de repartizare de aproximativ șase dosare într-o zi. Dacă sunt înregistrate șapte cauze, ultima va intra în registrul de așteptare și va avea prioritate la următoarea repartizare.

Dacă într-o zi sunt depuse mai puține dosare decât capacitatea calculată, diferența se reportează. Dacă numărul cauzelor noi depășește constant capacitatea instanței, lista de așteptare poate continua să crească.

Pentru cetățeni, întârzierea poate apărea astfel înainte ca procesul să fie repartizat unui judecător. Cauze precum divorțurile, litigiile privind datoriile sau proprietățile ar putea aștepta mai mult până la stabilirea completului și, ulterior, a primului termen de judecată.

Cauzele considerate urgente, printre care ordinele de protecție, vor fi repartizate în aceeași zi. Sunt exceptate și cererile pentru încuviințarea executării silite.

Dosarele urgente vor fi contabilizate în capacitatea instanței. Dacă numărul lor depășește limita zilnică, toate vor fi repartizate, iar diferența va fi reportată negativ pentru zilele următoare.

Consiliul Superior al Magistraturii justifică noul mecanism prin volumul ridicat de muncă al judecătorilor.

Între 2020 și 2024, numărul dosarelor nou-intrate a crescut cu peste 27%, în timp ce schema de personal a rămas aproape neschimbată.

Potrivit datelor invocate de CSM, instanțele din România primesc de trei până la patru ori mai multe cauze decât media europeană.

Noul sistem urmărește să îi protejeze pe judecători de supraîncărcare. Riscul este însă ca deficitul de personal din instanțele aglomerate să se transforme într-o perioadă suplimentară de așteptare pentru justițiabili.

Românii pot deschide în continuare procese, însă dosarele nou-înregistrate nu vor mai fi repartizate automat unui judecător în aceeași zi. De astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii introduce o limită de repartizare, calculată în funcție de numărul magistraților care lucrează efectiv în fiecare instanță.

Dosarele care depășesc capacitatea zilnică nu își pierd data înregistrării, dar sunt introduse într-un registru special și repartizate ulterior, în ordine cronologică. Repartizarea aleatorie către completurile de judecată rămâne valabilă.

În primul an de aplicare, respectiv între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, capacitatea anuală de referință este dublată. Limitele sunt: 576 de dosare pentru fiecare judecător de la judecătorii; 384 de dosare pentru fiecare judecător de la tribunale; 238 de dosare pentru fiecare judecător de la curțile de apel.

O judecătorie cu patru magistrați poate avea, de exemplu, o capacitate de repartizare de aproximativ șase dosare într-o zi. Dacă sunt înregistrate șapte cauze, ultima va intra în registrul de așteptare și va avea prioritate la următoarea repartizare.

Dacă într-o zi sunt depuse mai puține dosare decât capacitatea calculată, diferența se reportează. Dacă numărul cauzelor noi depășește constant capacitatea instanței, lista de așteptare poate continua să crească.

Pentru cetățeni, întârzierea poate apărea astfel înainte ca procesul să fie repartizat unui judecător. Cauze precum divorțurile, litigiile privind datoriile sau proprietățile ar putea aștepta mai mult până la stabilirea completului și, ulterior, a primului termen de judecată.

Cauzele considerate urgente, printre care ordinele de protecție, vor fi repartizate în aceeași zi. Sunt exceptate și cererile pentru încuviințarea executării silite.

Dosarele urgente vor fi contabilizate în capacitatea instanței. Dacă numărul lor depășește limita zilnică, toate vor fi repartizate, iar diferența va fi reportată negativ pentru zilele următoare.

Consiliul Superior al Magistraturii justifică noul mecanism prin volumul ridicat de muncă al judecătorilor.

Între 2020 și 2024, numărul dosarelor nou-intrate a crescut cu peste 27%, în timp ce schema de personal a rămas aproape neschimbată.

Potrivit datelor invocate de CSM, instanțele din România primesc de trei până la patru ori mai multe cauze decât media europeană.

Noul sistem urmărește să îi protejeze pe judecători de supraîncărcare. Riscul este însă ca deficitul de personal din instanțele aglomerate să se transforme într-o perioadă suplimentară de așteptare pentru justițiabili.