[analyse_image type=”featured” src=”https://agerpres.ro/data/202609/20260910211243_346164.jpg”]
Atacurile teroriste împotriva orașului New York și Washington, D.C., din 11 septembrie 2001, au fost considerate cele mai grave atacuri asupra teritoriului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările și operațiunile antiteroriste din SUA și din întreaga lume, menționează site-ul fbi.gov/.
Atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA au constat într-o serie de deturnări de linii aeriene și atacuri sinucigașe comise de 19 militanți asociați grupului extremist islamic Al-Qaida.
La 11 septembrie 2001, la ora locală 8:46 (15:45 – ora României), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines (zbor 11) lovește unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center din New York (Turnul de Nord), toate persoanele aflate la bord murind pe loc, conform site-urilor https://millercenter.org/ și https://www.aarp.org/.
În aceeași zi, la ora 9:03, un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines (zbor 175), lovește cel de-al doilea turn – Turnul de Sud, provocând moartea tuturor pasagerilor de la bord.
Un al treilea avion (zborul 77) se prăbușește în Pentagon la ora locală 9:37, toți pasagerii de la bord fiind uciși pe loc, alături de personalul civil și militar din clădire, mai scriu sursele citate.
La ora 10:03, în apropiere de Shanksville, Pennsylvania, 40 de pasageri și membri ai echipajului de la bordul zborului 93 al United Airlines au murit, atunci când avionul s-a prăbușit într-un câmp, conform edition.cnn.com/.
În total, la 11 septembrie 2001 și-au pierdut viața 2.977 persoane în New York City, Washington, Pennsylvania, conform https://www.911memorial.org/. Printre cei morți se aflau și trei români, soții Alexandru și Corina Stan și Eugen Gabriel Lazăr, angajați ai companiei Cantor Fitzgerald, care lucrau la etajul 103 al primului turn WTC.
S-a aflat de la pasageri care au telefonat din avioane că, în timpul deturnării aparatelor de zbor, teroriștii ar fi folosit armele pentru a înjunghia sau ucide piloții de avion, stewarzi și pasageri și că s-au utilizat gaze lacrimogene, conform New York Times și CNN.
Costul estimat pentru execuția planului atacurilor de pe 11 septembrie ar fi fost, potrivit CNN, de 500.000 de dolari. De asemenea, pierderea estimată în primele 4 săptămâni, după ce turnurile gemene s-au prăbușit, a fost de 123 de miliarde de dolari. 40 de miliarde de dolari au fost direcționate către pachetele de urgență pentru combaterea terorismului, aprobate de Congresul Statelor Unite pe 14 septembrie 2001. Alte 15 miliarde de dolari au reprezentat ajutor financiar pentru companiile aeriene și 9,3 miliarde de dolari, costul asigurărilor după atacurile de pe 11 septembrie, potrivit sursei citate.
Memorialul și Muzeul 9/11 s-au deschis pe locul fostului World Trade Center la 11 septembrie 2011 și includ bazine reflectorizante amplasate pe amprentele locurilor unde s-au aflat odinioară Turnurile Gemene, scriu site-urile https://millercenter.org și https://www.911memorial.org/.
NATO a invocat Articolul 5 din Tratatul de la Washington pe 12 septembrie 2001, pe 2 octombrie 2001 confirmând oficial că atacurile de la World Trade Center au fost îndreptate din străinătate și intră sub incidența apărării colective. ‘În urma informațiilor pe care le-a furnizat Consiliului, s-a stabilit cu claritate că persoanele care au comis atacurile aparțineau rețelei teroriste mondiale Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden și protejată de regimul taliban din Afganistan’, conform nato.int.
Numeroase state, inclusiv România, s-au alăturat efortului Statelor Unite de a elimina fenomenul terorist. Numeroși teroriști au fost capturați sau uciși în timpul operațiunilor militare, iar în mai multe state, persoane implicate în activități teroriste au fost trimise în fața justiției, mai scrie sursa citată.
La sfârșitul anului 2002, s-a înființat, în SUA, prin aprobarea Congresului, Comisia Națională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11). La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final prin care a concluzionat că 15 dintre cei 19 atacatori provin din Arabia Saudită, dar că ‘nu a găsit dovezi că guvernul saudit sau înalți oficiali saudiți au finanțat în mod individual organizația’, așa cum s-a crezut inițial. Mohamed Atta, liderul atacurilor, era din Egipt, alți doi teroriști erau din Emiratele Arabe Unite, iar unul din Liban. Toți cei 19 atacatori erau membri ai organizației teroriste Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden. În plus, în timp ce au avut loc întâlniri între reprezentanții Al-Qaida și oficiali ai guvernului irakian, grupul nu a avut dovezi credibile că Saddam Hussein a asistat Al-Qaida la pregătirea sau executarea atacurilor din 11 septembrie, s-a mai arătat în raport. Comisia și-a încetat activitatea în august 2004, conform https://www.9-11commission.gov/.
Prezența americană în Afganistan a fost consfințită prin misiunea de securitate condusă de NATO, Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF). ISAF a fost stabilită prin Rezoluția 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001, în urma Acordului de la Bonn, notează nato.int.
ISAF a avut, la început, misiunea de a asigura securitatea Kabulului și a zonelor înconjurătoare, înlăturând prezența talibanilor, Al-Qaida și a facțiunilor în conflict și de a permite stabilirea Administrației Afgane de Tranziție, conduse de Hamid Karzai. În octombrie 2003, misiunea ISAF s-a extins în tot Afganistanul. Din 2006, ISAF a fost implicată în operațiuni de luptă mai intense în sudul Afganistanului, tendință ce a continuat în 2007 și 2008. Misiunea s-a încheiat în 2014, când s-a considerat că procesul de tranziție în Afganistan s-a finalizat, conform sursei citate. A fost lansată, astfel, o nouă misiune mai mică, non-combat (‘Resolute Support’), pentru a oferi instruire suplimentară, sfaturi și asistență forțelor și instituțiilor de securitate afgane.
După aproape 20 de ani de prezență în Afganistan, Statele Unite și NATO au început, la 1 mai 2021, retragerea ultimelor trupe din Afganistan, din cadrul misiunii de instruire ‘Resolute Support’ (instituită în 2015 și finalizată la 30 august 2021), lăsând țara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creștere ale insurgenților talibani, conform DPA. Talibanii au lansat ofensiva în Afganistan după ce președintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din țară, guvernul afgan a căzut, iar talibanii au preluat complet controlul țării. Aceștia au ocupat, pe 15 august 2021, capitala Kabul, după ce au acaparat restul țării.
Sursa foto: www.911memorial.org
În 16 august 2021, președintele american, Joe Biden, a declarat, în prima sa intervenție publică după ce Afganistanul a căzut în mâna talibanilor, că ‘apără ferm’ decizia retragerii trupelor americane, conform AFP. ‘Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o națiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democrație centralizată unificată’, a susținut președintele SUA, care a adăugat că singurul obiectiv, care este valabil și astăzi, și a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.
*** Stadiul procesului celor considerați responsabili de atentate
La mai puțin de o lună după atacurile din 11 septembrie, președintele american George W. Bush a anunțat declanșarea unei operațiuni militare împreună cu Marea Britanie, susținută ulterior de o coaliție internațională, în vederea eradicării Al-Qaida și prinderii lui Osama Bin Laden, considerați responsabili de atentate.
Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat și l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003 și ținut în custodia SUA, conform https://www.bbc.com/.
Sursa foto: www.bbc.com/
La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, presupusul ‘creier’ al atacurilor, Khalid Sheikh Mohammed, și alți trei inculpați încă așteaptă procesul, care este programat să înceapă la 5 iunie 2028, după ce procedurile judiciare au fost blocate mai bine de un deceniu în faza preliminară, conform unei relatări EFE din 7 septembrie 2026.
Khalid Sheikh Mohammed, nepotul său Al-Baluchi (cunoscut și sub numele de Ali Abdul Aziz Ali), Bin Attash și Al-Hawsawi rămân deținuți în centrele de maximă securitate din Guantanamo, după ani petrecuți în închisori clandestine ale CIA și după ce au fost supuși unor tehnici de interogare considerate tortură, cum ar fi simularea înecului (așa-numitul ‘waterboarding’).
Cel mai valoros prizonier de la baza navală și complicii săi riscă pedeapsa cu moartea pentru uciderea a 2.977 de oameni în New York, Washington și Pennsylvania, în cele mai grave atacuri teroriste din istoria SUA, mai scrie EFE.
În iulie 2024, Khalid Sheikh Mohammed și alți doi inculpați ajunseseră la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii militari în schimbul unor condamnări pe viață în locul pedepsei cu moartea, dar această încercare de a închide cazul a eșuat. AGERPRES/ (Documentare – Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)
[analyse_source url=”https://agerpres.ro/documentare/2026/09/11/documentar-25-de-ani-de-la-atentatele-de-la-pentagon-si-world-trade-center-11-septembrie–1592497″]