Înainte de a începe discuţiile informale la Cotroceni, preşedintele Nicuşor Dan a făcut apel la partide să dea dovadă de flexibilitate, după mai bine de 125 de zile de impas.

“Evident că e un eşec pentru toată lumea. Aceste patru luni sunt un eşec pentru toată lumea. Politica este o artă a compromisului care nu compromite”, a spus Nicuşor Dan, preşedintele României.

Potrivit surselor Observator, preşedintele are două condiţii, pentru a face o nominalizare. Prima, ca premierul să fie independent. Cea mai recentă variantă luată în calcul este Luca Niculescu, fostul ambasador al României la Paris şi coordonator al programului de aderare a României la OCDE. Altă variantă, ar fi actualul ministru de Finanţe, Alexandru Nazare. A doua condiţie este ca premierul desemnat să aibă în spate o majoritate sigură. PNL şi USR nu îşi schimbă însă poziţia.

“Nu putem discuta despre nicio persoană decât după ce ştim care va fi majoritatea pe care se bazează acest prim-ministru desemnat. Opţiunea PNL este aceeaşi, de a nu vota un guvern din care face parte PSD”, a afirmat Mircea Abrudean, preşedintele PNL al Senatului.

“Indiferent de numele premierului, dacă formula guvernamentală va conţine miniştri PSD, noi nu îl vom vota”, a spus Sorin-Gheorghe Şipoş, senator USR.

Într-un mesaj pe Facebook, premierul Ilie Bolojan a recunoscut că este timpul ca România să aibă un nou guvern. Însă nu cu orice preţ.

“Un asemenea guvern poate fi condus doar de un premier responsabil, care înțelege exact situația, un premier dispus la efortul constant și adesea impopular de a face ce trebuie, nu ce sună bine”, a explicat Ilie Bolojan.

PSD, în schimb, nu respinge ideea unui premier independent. Însă vrea să dea majoritatea miniştrilor din guvern. Surse Observator spun că social democraţii duc acum negocieri om la om, inclusiv cu parlamentari din AUR şi SOS pentru a obţine cele 233 de voturi necesare pentru investirea guvernului.

Criza politică se resimte şi în societate. Cel mai recent sondaj INSCOP arată că 52% dintre respondenţi consideră că eşecul formării unui nou guvern va avea consecinţe negative asupra ţării. Aproape 64% dintre cei chestionaţi spun că partidele ar trebui să ajungă la un acord, chiar şi cu preţul unui compromis. În timp ce 26,8% cred că formaţiunile politice nu trebuie să facă compromisuri grave, chiar dacă preţul este prelungirea crizei.