Analiză: Care sunt destinațiile favorite ale buzoienilor utilizatori de Uber

O analiză realizată de compania Uber pe baza curselor comandate prin aplicație în primele șase luni ale anului arată că restaurantul este locul în care românii călătoresc cel mai des atunci când apelează la ride-sharing, în toate cele 39 de orașe în care este prezentă aceaastă platformă.

De asemenea, școlile, spitalele, gările și alte noduri de transport apar frecvent printre cele mai populare categorii, alături de magazine și hoteluri.

După restaurante, destinațiile pot să difere în funcție de regiunea țării. Astfel, pe locul doi se află școlile și instituțiile de învățământ peste tot în țară, mai puțin în Banat și Crișana, unde a doua cea mai populară destinație este reprezentată de stațiile și nodurile de transport.

Pe locul trei se află magazinele în Moldova, hotelurile și destinațiile de agrement în Dobrogea, școlile în Banat și Crișana și, respectiv stațiile și nodurile de transport în Muntenia, Transilvania și Oltenia.

În Buzău ordinea este următoarea: restaurante, școlile și instituțiile de învățământ și stațiile și nodurile de trannsport.

Buzăul prinde viață în weekend

În loc să indice un singur tipar de mobilitate la nivel național, datele arată că fiecare oraș are propriul ritm, influențat de dimensiunea sa, infrastructură, viața socială și nevoile cotidiene ale locuitorilor. Una dintre cele mai clare diferențe dintre orașe este modul în care mobilitatea se schimbă de la zilele lucrătoare la momentele din weekend.

În Buzău se înregistrează cu 10% mai multe curse în weekend față de cele din timpul săptămânii. Bistrița înregistrează cea mai mare creștere în weekend, cu o activitate cu aproximativ 22% mai ridicată decât în timpul săptămânii, iar Târgu Mureș urmează îndeaproape, cu o creștere de aproximativ 20%.

Capitala reprezintă un tipar foarte diferit. În timp ce în orașele mai mici cursele sunt mai dese, în București numărul acestora este constat. iferența dintre activitatea din weekend și cea din timpul săptămânii este de doar 0,4%, așadar cererea se menține aproape constantă pe tot parcursul săptămânii.

Contrastul evidențiază două ritmuri urbane distincte: în unele orașe mai mici, weekendurile generează o schimbare vizibilă a mobilității, în timp ce Capitala își menține un nivel ridicat de activitate indiferent de zi.

„Nu există un singur model de mobilitate pentru România, iar serviciile pe care le oferim trebuie să reflecte această diversitate”, a declarat Iwona Kruk, communications lead Uber – Central and Eastern Europe.

La ora 22.00, orașele din România capătă același ritm

În ciuda diferențelor dintre orașe, analiza identifică și un obicei remarcabil de constant: ora 22:00 este cea mai aglomerată oră a serii în aproape toate orașele în care Uber este disponibil.

Tiparul sugerează că, indiferent de locație, acesta este un moment-cheie în care oamenii pleacă de la restaurante, se întâlnesc cu prietenii, se întorc acasă sau se deplasează între diferite activități de seară.

Amploarea activității diferă însă considerabil. Bucureștiul a înregistrat peste 701.000 de curse în intervalul de vârf, pe parcursul celor șase luni analizate. A fost urmat de Timișoara, cu peste 150.000 de curse, Iași, cu aproximativ 84.600, și Cluj-Napoca, cu peste 66.300.

Deși ora de vârf este aceeași, cifrele reflectă dimensiunile și nivelurile foarte diferite de activitate ale comunităților urbane din România.

„Extinderea Uber în 39 de orașe înseamnă că tot mai multe comunități, fiecare cu propriul ritm și propriile nevoi, au acum acces la o opțiune suplimentară de mobilitate. Datele arată că utilizatorii apelează la aplicație atât pentru activități recreative, cât și pentru deplasări esențiale către școli, spitale, gări și aeroporturi. Nu există un singur model de mobilitate pentru România, iar serviciile pe care le oferim trebuie să reflecte această diversitate”, a declarat Iwona Kruk, communications lead Uber – Central and Eastern Europe.