Autoritatea Electorală Permanentă a pus în dezbatere publică un proiect care rescrie regulile de înființare și funcționare a partidelor, informează News.ro.

Legea ar limita grav libertatea cetățenilor de a forma partide noi.

Autoritatea Electorală Permanentă a lansat vineri, 21 august, în dezbatere publică proiectul noii legi a partidelor politice, care ar înlocui actuala Lege nr. 14/2003. Documentul a fost prezentat de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, și reglementează statutul juridic, constituirea, organizarea internă, calitatea de membru, patrimoniul, reorganizarea și dizolvarea formațiunilor politice, extinzându-se și asupra alianțelor politice, fundațiilor politice și organizațiilor de campanie.

Principalele modificări propuse

Cea mai vizibilă schimbare privește numărul minim de membri fondatori: de la trei, cât prevede legea actuală, la cel puțin 100 de cetățeni români cu exercițiul drepturilor electorale. Proiectul introduce și cerința reprezentării ambelor sexe.

A doua modificare majoră mută procedura de înregistrare a partidelor de la Tribunalul București la AEP, printr-o procedură administrativ-jurisdicțională. Cererile ar urma să fie analizate de completuri desemnate în cadrul Autorității printr-un mecanism aleatoriu de repartizare, iar instituția ar căpăta competențe pe întregul parcurs al unui partid, de la constituire până la dizolvare sau radiere.

Proiectul mai prevede limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani, reguli mai stricte pentru excluderea membrilor și interzicerea denumirilor care imită formațiuni existente, de tipul PSDI sau PSDU.

Noua lege ar intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar partidele deja înregistrate ar avea la dispoziție șase luni pentru a-și actualiza actele constitutive.

Argumentele Autorității

Adrian Țuțuianu a explicat că pragul a fost stabilit ținând cont de numărul alegătorilor din România și de situațiile constatate în practică, unde numeroase partide au fost înființate de membri ai aceleiași familii.

Președintele AEP a invocat și comparații europene: Croația cere 100 de membri pentru constituirea unui partid, Grecia 200, iar Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia câte 500. În Lituania, pragul este de 2.000 de membri.

Țuțuianu a amintit contextul istoric al reglementării: inițial, înființarea unui partid presupunea 25.000 de membri, repartizați pe mai multe unități administrativ-teritoriale, dispoziție declarată neconstituțională de Curtea Constituțională pentru încălcarea dreptului la asociere. De aici s-a ajuns la pragul actual de trei membri.

„Miza reală nu este numărul de membri fondatori”

Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, Cristian Pîrvulescu, susține într-o analiză pentru Ziare.com că dezbaterea publică se concentrează pe elementul greșit.

Politologul identifică trei direcții de modificare: pragul de înregistrare, schimbarea statutului juridic al partidelor din persoane de drept public în persoane de drept privat și transferul competenței de înregistrare de la instanță la Autoritate. În opinia sa, pragul nu ar rezista, întrucât standardul european prevede că înregistrarea trebuie să fie o formalitate, fără autorizare discreționară, cu un organism independent și cu posibilitatea controlului judecătoresc asupra refuzului.

Problema centrală ar fi, potrivit acestuia, schimbarea statutului juridic.

Partidele au fost considerate persoane de drept public din 1996, iar acest statut permite un control mult mai exigent al finanțării, care rămâne publică. Pîrvulescu leagă acest punct de criticile Comisiei Europene: raportul din iulie privind statul de drept ar reproșa AEP lipsa auditului partidelor și a sancțiunilor, precum și lipsa de transparență în numirea președintelui instituției.

Miza financiară este semnificativă. Politologul citează subvențiile din luna august: aproximativ 5 milioane de lei pentru PSD, 3 milioane pentru AUR, 2 milioane pentru PNL și puțin peste un milion pentru USR.

Pîrvulescu amintește că USR, în 2016, și AUR, în 2020, au modificat sistemul politic românesc și susține că aceste formațiuni s-ar fi înființat greu sau deloc sub noile reguli. Concluzia sa nuanțează însă acuzațiile venite din zona opoziției: cei care spun că proiectul avantajează doar PSD ar spune, în opinia lui, doar o jumătate de adevăr, pentru că beneficiare ar fi toate partidele-sistem.

Profesorul critică și momentul ales, într-o perioadă de instabilitate politică, și pune sub semnul întrebării de ce o instituție criticată la nivel european își extinde atribuțiile, în condițiile în care AEP nu a trecut printr-o evaluare a erorilor comise în 2024.

Reacțiile politice

Proiectul a nemulțumit atât USR, cât și AUR, ambele formațiuni invocând politizarea conducerii Autorității — Adrian Țuțuianu a fost propus în funcție de PSD. Un deputat USR a ridicat inclusiv problema efectelor pe care noile reguli le-ar putea avea asupra unei viitoare alianțe electorale cu PNL.

Ce urmează

Pe 26 august, la solicitarea unor organizații ale societății civile, are loc o dezbatere publică pe marginea proiectului.

Pe 27 august, AEP organizează o discuție cu reprezentanții partidelor parlamentare. De la 1 septembrie, potrivit lui Țuțuianu, textul ar putea fi preluat de Guvern sau de grupuri parlamentare ca inițiativă legislativă.

În paralel, Autoritatea pregătește proiectul legii privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, anunțat pentru mijlocul lunii septembrie, și pe cel privind organizarea și funcționarea AEP, pentru începutul lunii. Codul electoral se află încă în faza de documentare.

Textul integral al proiectului și expunerea de motive sunt disponibile public.