În perioada 23 – 27 august se desfășoară Săptămâna Mondială a apei, la Stockholm, în Suedia. În centrul atenției sunt problemele legate de criza apei și conflictele din ultimii ani legate de această resursă, potrivit Al Jazeera.

Tema conferinței din acest an este „Apă pentru oameni și progres”. Ea este organizată anual de Institutul Internațional al Apei din Stockholm (SIWI) și evidențiază provocările globale tot mai mari legate de securitatea apei.

Potrivit Institutului Pacific, un grup de reflecție non-profit din domeniul apei cu sediul în SUA, în 2024 au fost înregistrate 420 de conflicte legate de apă. Pe lângă faptul că vorbim de un număr record, se evidențiază și o creștere de 78% față de cele 235 de conflicte înregistrate în 2022. Creșterea este determinată în mare măsură de atacurile asupra infrastructurii de apă și de disputele privind accesul la această resursă, în special în regiunile afectate de războaie prelungite.

Criza apei devine o realitate. Care sunt cauzele conflictelor?

De mai bine de trei decenii, Institutul Pacific a urmărit conflictele globale legate de apă prin intermediul Cronologiei Conflictelor legate de Apă. Fiecare incident a fost clasificat în funcție de rolul pe care l-a avut apa. A fost victimă, declanșator sau armă de război.

În situația în care apa e victimă, infrastructura de apă este deteriorată sau distrusă în timpul conflictului, fie deliberat, fie ca daune colaterale. Acestea pot include baraje, conducte, fântâni, stații de epurare și sisteme energetice necesare pentru menținerea alimentării cu apă. În 2024, 55% din conflictele legate de apă au fost generate de evenimente care au provocat victime.

Când apa e declanșator, deficitul de apă, accesul inegal sau disputele privind resursele alimentează violența. Acest lucru implică adesea comunități, fermieri, crescători de animale sau grupuri armate. Deficitul de apă și disputele privind accesul rămân răspândite. 28% dintre acestea au acționat ca factori declanșatori ai conflictelor legate de apă în 2024.

Apa este folosită ca armă atunci când este manipulată în mod deliberat pentru a dăuna sau a pune presiune pe adversari, inclusiv prin întreruperea aprovizionării, contaminarea surselor, inundarea zonelor sau controlul accesului. Armizarea apei este mai puțin frecventă, dar persistentă. Asta arată legăturile tot mai mari dintre stresul hidric, presiunile climatice și conflicte. 2% din incidentele din 2024 au fost clasificate în acest fel.

Zonele unde conflictele legate de apă reprezintă cea mai mare amenințare în anul 2026

În Gaza, 1,9 milioane din cele 2,1 milioane de persoane sunt strămutate. Aproximativ 90% din infrastructura de apă și canalizare a fost deteriorată sau distrusă de atacurile israeliene, potrivit UNICEF.

Până la 70% nu pot colecta cel puțin șase litri de apă de persoană pe zi pentru băut și gătit. Totodată, 90% dintre gospodării se confruntă cu o insecuritate moderată spre ridicată a apei.

În Cisiordania ocupată, atacurile coloniștilor și demolările israeliene au deteriorat și distrus infrastructura palestiniană de apă. Aprovizionarea pentru aproximativ 100.000 de persoane a fost întreruptă.

Din aprilie 2023, luptele dintre Forțele Armate Sudaneze și Forțele de Sprijin Rapid au strămutat aproximativ 12 milioane de oameni. Pe cale de consecință a apărut o criză umanitară care afectează peste 30 de milioane.

La fel, atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului au pus și mai mult presiune pe un sistem de apă deja slăbit. Acestea au avariat instalațiile de desalinizare și rezervoarele din insula Qeshm și provincia Hormozgan. S-a perturbat aprovizionarea cu apă a zeci de mii de oameni. Daunele aduse rețelelor electrice și drumurilor au împiedicat reparațiile.

În Golf, securitatea apei depinde în mare măsură de instalațiile mari de desalinizare. Acestea furnizează aproximativ 90% din apa potabilă din Kuweit, 86% din Oman și 70% din Arabia Saudită. În Bahrain, este peste 90%, iar în Qatar, 99%.

Criza apei se resimte și în războiul din Ucraina

Criza apei din Ucraina s-a agravat pe măsură ce războiul cu Rusia a afectat infrastructura vitală de apă și energie. UNICEF afirmă că 4,3 milioane de oameni au primit asistență pentru apă potabilă anul trecut.

Atacurile au redus producția de energie electrică cu 70%, perturbând alimentarea cu apă și încălzire. În Herson, atacurile din această lună au întrerupt aprovizionarea cu apă a unor cartiere întregi.

Dezastrul barajului Kakhovka din iunie 2023 a afectat peste 100.000 de oameni, în timp ce aproximativ 10 milioane nu au acum acces fiabil la apă potabilă.