Ce vor pedagogii și agricultorii și ce poate statul?

Dintotdeauna toamna a fost anotimpul cel mai „revoluționar” în Republica Moldova. Anume când se numără bobocii și când ruginesc frunzele în vii unele pături sociale își revendică pașnic drepturile, în cel mai bun caz sau merg pe baricade, strângând autoritățile la colț, în cel mai rău (pentru autorități) caz. De data aceasta au ieșit în evidență, și nu fără motive, pedagogii și agricultorii. Unii – pentru că nu li se măresc salariile, alții – pentru că nu au condiții ca să-și facă munca așa cum știu ei mai bine. Iar la mijloc, în rol de Ciucă a bătăilor, cum și este normal, în astfel de cazuri, este statul.

Să începem cu ceea ce a fost primul, conform Bibliei, cuvântul. Or, unii din cei mai vrednici purtători de cuvânt, pedagogii, s-au supărat rău pe autorități și, la apelul Federației Sindicale a Educației și Științei cu doar câteva zile înainte de începerea noului an școlar s-au adunat în fața Guvernului pentru a cere ceia ce li se cuvine – mărirea salariilor, care nu înseamnă un act de cerșire, dar a promisiune a guvernării care trebuie onorată. Este de ajuns să arunci o privire asupra lozincilor purtate de protestatari și să auzi chemările din mulțime ca să înțelegi că chiar dacă cuțitul încă nu a ajuns la os, ar fi un fel de batjocură să crezi că angajații din sistemul educațional au venit la Chișinău, de la Cahul și Briceni, Soroca sau Ungheni doar pentru a demonstrate solidaritate cu colegii de breaslă și de a face un tur de orizont înainte de a intra în clase – „Cuvântul dat trebuie respectat”, „La 1 septembrie majorări de salarii”, „Vrem îndeplinirea angajamentelor”, „Merităm un viitor fericit”, „Investiți în educație”, „Vrem un salariu decent”, „Nu cerem explicații, cerem majorări”, „Investim în pedagog, investim în viitor”, „Pedagogul este viitorul țării”…

Strigătul de durere a fost auzit de autorități și, chiar în ziua protestului, autoritățile, prin gura premierului Vasile Tofan, au prezentat primele soluții care ar ajuta la îmbunătățirea situației angajaților din învățământ, principala din acestea fiind intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării din 1 ianuarie 2027, iar până atunci bugetarii cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor beneficia de plăți unice. Cu părere de rău, din cauză că bugetul nu are bani, nu se poate face acest lucru din luna septembrie. De altfel,  potrivit comunicatului prezentat de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, cuantumul plăților va fi diferențiat în funcție de categoria profesională: 4.000 de lei pentru angajații din învățământ – personal de conducere, didactic și didactic auxiliar; 3.000 de lei pentru angajații din domeniul social, apărare, ordine publică, sănătate, cultură, tineret și sport, administrație publică și justiție; 2.000 de lei pentru muncitori și personalul din sectorul tehnic. Pentru această măsură, Guvernul va aloca aproximativ 500 de milioane de lei… Să menționăm că  Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a ieșit în fața protestatarilor, chiar dacă  discursul său a fost întrerupt de mai multe ori de huiduieli. Premierul Vasile Tofan, însă, a afirmat că nu cunoaște un alt ministru al Educației care să fi luptat mai mult pentru drepturile și salariile profesorilor. Guvernul susține că noul mecanism de salarizare este necesar pentru ca majorările să poată fi menținute și în anii următori, fără ca statul să fie nevoit să acopere permanent creșterile prin împrumuturi și majorarea deficitului bugetar.

Referitor la revendicările agricultorilor, trei la număr – controlul tranzitului producției agricole din Ucraina, licențierea importurilor de cereale și oleaginoase ucrainene și renunțarea la majorarea TVA pentru fermieri -, totul ar trebui să se decidă chiar săptămâna aceasta or, când scriu aceste rânduri încă nu se știe dacă autoritățile și reprezentanții agricultorilor au găsit o soluție care să satisfacă ambele părți. Cel puțin,  Asociația „Forța Fermierilor” amenință că ar putea organiza proteste masive dacă, până vineri, 21 august, Guvernul nu va înregistra progrese în soluționarea acestor trei probleme. De altfel, într-un comunicat, Asociația a relatat că, în cadrul unei întâlniri cu premierul Vasile Tofan, au fost puse în discuție revendicările producătorilor agricoli, inclusiv ceea ce ține de eventuala majorare a TVA, de situația de pe piața cerealelor și oleaginoaselor, în contextul evoluțiilor regionale, blocajele din porturile ucrainene, prognozele privind recolta din Republica Moldova, scăderea accentuată a prețurilor la grâu și rapiță din ultimele săptămâni, tranzitul producției agricole ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova, lipsa restricțiilor la import în acea perioadă, care a favorizat intrarea pe piața moldovenească a cerealelor și oleaginoaselor ucrainene la prețuri reduse, ceea ce i-ar fi obligat pe unii agricultori moldoveni să-și vândă producția sub prețul de cost, reintroducerea mecanismului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina, după modelul aplicat anterior în Republicii Moldova în perioada 2023-2025 și al celui utilizat în România. Or, ieri (joi, n.r.) aceste probleme trebuiau să fie puse în cadrul unei discuții, cu participarea reprezentanților Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, precum și a producătorilor și exportatorilor de cereale și oleaginoase.

Apropo, și în cazul pedagogilor, și în cazul agricultorilor lucrurile nu pot fi tratate doar cu culori sumbre, fiindcă, pe unde statul, pe unde natura mamă, încearcă să diminueze din problemele existente și, într-o formă sau alta ajută ambele bresle să facă față situației. Să zicem, în cazul pedagogilor, dacă ținem cont de faptul că comasarea unor instituții de educație aduce nu doar perturbații morale, dar și materiale, autoritățile fac multe pentru a diminua din aceste greutăți. Astfel, în virtutea comasării instituțiilor de învățământ autoritățile au decis că  profesorii care vor accepta să se angajeze în instituții din alte localități, după reorganizarea școlilor în care au activat, vor putea primi o indemnizație unică de relocare de până la 300.000 de lei, sprijinul financiar urmând să fie achitat în două tranșe egale, de câte 150.000 de lei. Prima tranșă va fi plătită în termen de 30 de zile de la angajare, iar cea de-a doua după șase luni, dacă persoana își continuă activitatea în instituția în care a fost încadrată. Or, regulamentul stabilește că relocarea este o soluție de ultimă instanță și poate fi aplicată doar după ce au fost epuizate toate posibilitățile de încadrare în școlile din aceeași unitate administrativ-teritorială. Dacă ținem cont de faptul că, în conformitate cu prevederile Codului educației, în acest an urmează să fie reorganizate 73 de instituții de învățământ, ceea ce reprezintă aproximativ 6% din totalul școlilor publice din Republica Moldova și cu un număr de 683 de cadre didactic, efortul financiar al statului este mai mult decât generos. Cu toate acestea, orice efort financiar merită atunci când este vorba despre calitatea învățământului și ziua de mâine a republicii. Potrivit estimărilor Ministerului Educației și Cercetării, majoritatea acestora își vor putea continua activitatea în alte instituții de învățământ din același raion, în contextul deficitului de cadre didactice din sistemul educațional. Pentru a sprijini cadrele didactice care vor fi nevoite să se relocheze, au fost alocate 9 milioane de lei destinate acordării indemnizației de relocare.

La rândul lor, și agricultorii au cu se lăuda și să mândri, la nivel macro, fiindcă anul agricol 2026, în pofida secetei și altor greutăți este considerat unul bun, inclusiv așa cred însăși producătorii agricoli, care își umplu de zor hambarele. Bunăoară, se atestă o creștere de 8,9% a producției agricole globale în primul semestru, creștere impulsionată de majorarea producției vegetale cu 8,6% și a celei zootehnice cu 9%, deși unii fermieri se confruntă local cu dificultăți meteorologice. Producția vegetală a crescut cu 8,6% în primele șase luni, susținută de extinderea suprafețelor însămânțate la peste 1,59 milioane de hectare. Sectorul zootehnic a marcat o creștere de 9% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Și să nu uităm că, acest sezon agricol a debutat cu volume record la exportul de grâu înregistrate în luna iulie. În altă ordine de idei, investițiile în agricultura Republicii Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în primul semestru al anului 2026, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Valoarea plăților post-investiționale autorizate în primele șase luni ale anului a depășit 1,07 miliarde de lei, pentru peste 2.200 de proiecte investiționale. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creșterea este de 84,2%. În primul semestru din 2025, AIPA autorizase plăți post-investiționale de 585,44 milioane de lei pentru 1.035 de proiecte. Și plățile în avans au crescut considerabil. În primele șase luni ale anului 2026, acestea au ajuns la 196,60 milioane de lei, față de 117,87 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de 66,8%. Adică, nu este dracul atât de negru cum îl desenează unii și nu sunt liderii agricoli, bunăoară, cei mai săraci oameni, chiar dacă nu este bine să te uiți la buzunarul cuiva.

În fine, când această Tabletă era finalizată încă nu se cunoaștea care a fost reacția pedagogilor la soluțiile propuse de guvernare și dacă întâlnirea de vineri a premierului Tofan cu fermierii s-a soldat cu o înțelegere dintre părți ori agricultorii vor purcede la proteste în masă. Un lucru pare să fie cert: niciodată un premier al Republicii Moldova nu a fost atât de sincer cu cetățenii cum a fost Vasile Tofan – „Știu că sunt motive obiective, dar nu sunt scuze. Nu este vina cetățenilor. De aceea, în numele Guvernului, îmi cer scuze”…

Text publicat în „Observatorul de Nord”