Ardeiul buzoian de 2,6 milioane Scoville ajunge la congresul mondial de horticultură din Japonia

Cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău vor prezenta, în perioada 23-28 august, șase lucrări științifice în cadrul Congresului Internațional de Horticultură (IHC-2026), organizat la Kyoto, în Japonia. Studiile vizează, printre altele, soiuri de ardei iute cu concentrații record de capsaicină, castravetele amar, plante medicinale, irisul și genotipuri de busuioc.

Două dintre lucrările prezentate sunt coordonate de directorul BRGV, Costel Vînătoru, și se referă la ardeiul iute și la aclimatizarea în România a speciei „Momordica charantia”, cunoscută drept castravetele amar.

În cazul ardeiului iute, cercetătorii buzoieni prezintă evoluția ameliorării acestei specii în România și, în special, la Buzău, unde există o tradiție îndelungată în cultivarea și selecția soiurilor destinate atât consumului, cât și produselor tradiționale. BRGV deține o bază de germoplasmă formată din peste 1.000 de genotipuri de ardei, iar în ultimii ani cercetătorii au obținut mai multe soiuri, printre care „Cornul caprei-Decebal”, „Roial”, „Grigoraș”, „Vlaicu”, „Halep” și „Ciprian”. Potrivit cercetătorului Costel Vînătoru, unele dintre cele mai performante creații ale cercetătorilor buzoieni au ajuns la concentrații de aproximativ 2,6 milioane de unități pe scara Scoville. Soiul Halep, deja înscris în catalogul național și european, se apropie de două milioane de unități Scoville și este considerat cel mai iute soi comercial obținut de instituție.

„Noi am prezentat în 2016, la Brisbane, în Australia, o linie de ardei care a fost apreciată la vremea respectivă, o linie cu o concentrație peste 2.400.000 de unități pe Scara Scoville, acum ne-am dus undeva spre 2.600.000 de unități”, a declarat pentru „Agerpres” directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

Cercetătorii urmăresc în special capsaicina, substanța responsabilă pentru iuțeala ardeiului, care are numeroase utilizări. Aceasta este folosită inclusiv în produse farmaceutice și preparate cu rol antiinflamator, dar și în alte domenii.

O altă lucrare coordonată de Costel Vînătoru este dedicată castravetelui amar. BRGV a contribuit la aclimatizarea speciei „Momordica charantia” în România și la obținerea primelor soiuri autohtone, între care „Rodeo”, „Brâncuși”, „Amiral” și „Palade”. Alte două linii, denumite 6 și 7, se află în cercetare și urmează să fie omologate. Potrivit cercetătorului, castravetele amar este o specie cu numeroase întrebuințări, inclusiv în zona medicinală, fiind studiat pentru compoziția și proprietățile sale.

Celelalte patru lucrări care vor reprezenta BRGV la congresul de la Kyoto sunt semnate de cercetătorii Matilda Popescu, Bianca Mușat, Camelia Bratu și Geanina Negoșanu.

Una dintre lucrări este dedicată speciei „Sideritis cypria”, o plantă medicinală și ornamentală care, potrivit reprezentanților BRGV, nu a mai fost cultivată până acum în România. Cercetătorii urmăresc inclusiv potențialul acesteia de a contribui la reducerea poluării prin absorbția prafului și a suspensiilor din aer.

Un alt studiu, coordonat de Bianca Mușat, analizează caracteristicile calitative și biochimice ale soiurilor de castravete amar obținute la Buzău.

Irisul face, de asemenea, obiectul unei cercetări coordonate de Matilda Popescu. BRGV deține o colecție de peste 50 de soiuri, dintre care 47 au fost incluse în cercetări privind noi metode de înmulțire și ameliorare. Specialiștii au urmărit inclusiv posibilitatea înmulțirii prin semințe, în condițiile în care irisul este propagat în mod obișnuit pe cale vegetativă.

Cea de-a șasea lucrare este dedicată genotipurilor de busuioc și este coordonată de cercetătoarea Camelia Bratu. Sunt analizate soiurile românești „Athos”, „Miron”, „Săvârșin” și „Teodor”, înscrise în catalogul oficial și caracterizate prin însușiri distincte.

Participarea cercetătorilor buzoieni la IHC-2026 reprezintă, potrivit conducerii BRGV, o oportunitate de promovare internațională a rezultatelor obținute în domeniul resurselor genetice și al horticulturii.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău este o instituție publică de cercetare aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Instituția are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice.