Educația, Cenușăreasa României

Oana MATACHE

Am primit raportul Comisiei Europene privind educația din România. M-am întristat. M-am și bucurat pentru câteva aspecte. Vă spun mai jos și cu bune, și cu rele.

Un sistem de educație și formare subperformant apasă pe competitivitatea României.

Competențele de bază stau astfel: 48,6% dintre elevii de 15 ani sunt sub pragul minim la matematică (media UE: 29,5%), 41,7% sunt sub prag la citire (UE: 26,2%), iar 44% la științe (UE: 24,2%). La competențe digitale, 74% dintre elevii de 14 ani nu ating nivelul de bază, față de 43% media europeană.

Stăm tare rău în rural. Elevii din școlile rurale obțin cu 119 puncte PISA mai puțin la matematică, echivalentul a aproape trei ani de școlarizare.

Părăsirea timpurie a școlii este de 26,3% în rural, 15,3% în orașe mici și suburbii, 3,3% în orașele mari. La nivel național, 16,8%, adică cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Și a crescut față de anul trecut.

Învățământul profesional, despre care vă povesteam: doar 7,2% dintre absolvenți au beneficiat de învățare la locul de muncă, față de 65,2% media Uniunii Europene. Rata de angajare a absolvenților este de 65,7%, față de 80% în Europa.

Să vă spun și despre aspectele pozitive. Avem nevoie!

• Programul de reducere a abandonului a ajuns totuși la peste 2.000 de școli, iar evaluarea Băncii Mondiale arată că 45% dintre școlile din prima rundă au înregistrat rezultate mai bune și abandon în scădere.
• Programul „Primul student în familie” a ajuns la 10.000 de beneficiari.
• România are 31% dintre studenți înscriși în programe STEM, peste media UE de 26,9%. Iar la fetele din învățământul profesional tehnic avem cel mai bun rezultat din Uniune: 36%, față de 15,4% media europeană. Nu ducem lipsă de interes sau de talent — pierdem tinerii pe parcurs, din lipsa unor politici care să accelereze reforma.

Potențial real avem. Ne lipsesc leaderi vizionari care să înțeleagă că educația este o urgență națională.

Oameni dragi, populația în vârstă de muncă a României scade cu 30% până în 2075, față de 20% media UE. În același timp, cererea de lucrători înalt calificați crește cu 26% până în 2035, iar doar 27,7% dintre adulți au competențe digitale de bază (UE: 55,6%).

Raportul mai semnalează un lucru pe care cred că trebuie să îl privim dincolo de simpatii și antipatii politice. Descrie, fără să le judece, măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate de Guvernul Bolojan: normă didactică mărită, comasarea școlilor, mai mulți elevi în clasă și concluzia este clară: nu poți cere rezultate mai bune de la un sistem căruia îi ceri, în același timp, să facă mai mult cu mai puțin.

Educația este tratată ca o Cenușăreasă în România!