Luni, Curtea Constituţională a României a declarat constituțională prevederea din legea ANI care duce la încetarea de drept a funcției/demnitații publice la 30 de zile de la intarea în vigoare a legii pentru cei care sunt declarați definitv în conflict de interese. 

“Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității. Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse. După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR”, a transmis președintele Nicușor Dan pe X.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

De asemenea, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale, “un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare”, 

Potrivit comunicatului, această prevedere ar încălca principiul neretroactivității prevăzut în Constituție. Acestasubliniază că, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea “anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor”.

“România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității”, se mai arată în comunicatul transmis.  

Ce a contestat Nicuşor Dan

Preşedintele Nicuşor Dan arată în sesizarea pe această temă publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, informează Agerpres. Este criticată claritatea normativă şi legalitatea sancţiunii cu privire la sintagma “persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, regăsită în textul legii trimis spre promulgare preşedintelui.

Cele două texte extind obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la ‘soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi’, sub sancţiunea contravenţională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficienţă ţine de claritatea normei: legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei. Nu sunt reglementate nici ipoteza relaţiei începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relaţiei, nici situaţia relaţiilor succesive. Sub aspectul previzibilităţii conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) şi alineat (5) din Constituţie, care impun ca legea să fie clară şi accesibilă, astfel încât destinatarul să îşi poată adapta comportamentul”, se evidenţiază în sesizare.