Investițiile străine, în picaj sub Bolojan. De aproape 6 ori mai mici decât în perioada Ciolacu

Investițiile străine directe s-au prăbușit în prima jumătate a anului 2026 sub guvernarea Bolojan, atingând cel mai redus nivel din ultimii ani. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, în perioada ianuarie-iunie 2026, în economia românească au intrat doar 669 de milioane de euro, o sumă de șase ori mai mică față de aceeași perioadă a anului precedent. Prin comparație, în primul semestru din 2025, sub guvernarea Ciolacu, investitorii străini au adus în țară 3,7 miliarde de euro. Această diferență majoră reprezintă o pierdere de peste 3 miliarde de euro pentru România și o cădere procentuală de aproximativ 82% în doar un an.

Această frână bruscă a investițiilor vine într-un context economic dificil, marcat de stagnare, slăbirea consumului, taxe majorate și o lipsă acută de predictibilitate reclamată de mediul de afaceri. Din totalul de 669 de milioane de euro înregistrate, doar 465 de milioane au reprezentat participații la capital și profit reinvestit, restul de 204 milioane fiind credite între companii din același grup. Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, aceste cifre reprezintă un semnal de alarmă serios.

Logica investitorilor este simplă: o companie nu va investi sute de milioane de euro într-o piață care nu mai crește. Iar datele pentru România în 2026 sunt descurajante, cu un Produs Intern Brut în scădere cu 1-2% în primul semestru, conform metodologiilor INS și Eurostat. Atunci când piața nu mai crește, oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește, iar perspectivele slabe fac ca un nou proiect de investiții să devină greu de justificat.

Confruntat cu un deficit bugetar major, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aplicat un tratament de șoc economic, majorând taxele în vara anului 2025. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și reașezarea cotelor reduse au generat o reacție în lanț: prețurile au urcat, puterea de cumpărare a scăzut, consumul s-a contractat, iar companiile, confruntate cu vânzări slabe, și-au pierdut apetitul pentru noi proiecte de dezvoltare. Nota de plată pentru reducerea deficitului a fost astfel transferată rapid către întreaga economie.

Confirmarea climatului ostil investițiilor vine chiar de la companiile străine. Un barometru publicat în iunie 2026 de AmCham România, organizația investitorilor americani, relevă date îngrijorătoare: 40% dintre firme nu intenționează să facă noi investiții, 89% consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică a țării. Instabilitatea politică, inflația și deficitul bugetar sunt indicate drept riscuri majore de peste 80% dintre respondenți.

În fața unor taxe mai mari, a unei cereri interne slabe și a unui mediu de afaceri impredictibil, investitorii acționează pragmatic. Răspunsul lor este reflectat clar în cifrele Băncii Naționale a României, care arată cum fluxul de investiții străine directe s-a redus de la 3,719 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2025 la doar 669 de milioane de euro în aceeași perioadă din 2026, un semnal de alarmă pentru o economie dependentă de capital pentru modernizare și crearea de locuri de muncă.