O fundație creată în timpul guvernării Viktor Orbán a cumpărat zeci de imobile istorice în Bazinul Carpatic, inclusiv 26 în România. Multe dintre acestea au fost lasate în paragină. Noul Executiv de la Budapesta a tăiat finanțarea programului.

Un amplu program de achiziții imobiliare derulat de Ungaria din mandatul lui Viktor Orban în ultimii ani lasă în urmă zeci de clădiri istorice, multe dintre ele degradate și fără un plan clar de restaurare. Nu mai puțin de 26 dintre proprietăți se află în România.

Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Construit din Europa Centrală (KEOMA), înființată în 2021 și folosită pentru cumpărarea unor proprietăți în întreg Bazinul Carpatic, urmează să fie dizolvată la sfârșitul lunii august.

Decizia face parte dintr-un proces mai amplu prin care noul guvern de la Budapesta desființează fundațiile de management al activelor de interes public care nu administrează universități.

Problema care rămâne este însă una costisitoare: ce se va întâmpla cu patrimoniul imobiliar acumulat în ultimii ani, pentru achiziția căruia au fost cheltuite zeci de miliarde de forinți?

Multe dintre clădiri necesită investiții majore pentru restaurare, iar în acest moment nu există nici un concept clar privind viitorul lor și nici finanțarea necesară lucrărilor, potrivit informațiilor publicate de portalul ungar HVG și citate de ziarul Népszava.

Zeci de miliarde de forinți cheltuite pentru cumpărarea clădirilor, dar renovările au întârziat

KEOMA a fost creată cu obiectivul declarat de a contribui la conservarea patrimoniului construit din Europa Centrală. În practică, fundația a acumulat într-un ritm rapid un portofoliu imobiliar uriaș, răspândit în mai multe state din regiune.

Zoltán Tarr, ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, a explicat pentru HVG că legislația privind reorganizarea fundațiilor de management al activelor de interes public atribuise inițial KEOMA ministerului pe care îl conduce.

Fundația a fost însă transferată ulterior Ministerului Transporturilor și Investițiilor, motivul fiind că aceasta nu desfășura, în fapt, activități culturale, ci acumulase în principal un patrimoniu imobiliar considerabil.

Ministerul Culturii a atras atenția, printr-o notă, asupra necesității conservării și dezvoltării clădirilor importante pentru protejarea patrimoniului. Aceste imobile reprezintă însă doar aproximativ un sfert din întregul portofoliu.

Una dintre marile probleme ale programului a fost ritmul achizițiilor. Potrivit HVG, proprietățile au fost cumpărate pentru zeci de miliarde de forinți, însă readucerea lor la o stare corespunzătoare ar necesita investiții suplimentare de cel puțin aceeași amploare.

Achizițiile s-au făcut atât de rapid încât resursele financiare și timpul necesar renovării și găsirii unei utilizări pentru clădiri nu au ținut pasul cu extinderea portofoliului.

Rezultatul este că, după mai mulți ani, numeroase imobile se află încă în fazele de pregătire sau proiectare, fără ca lucrările propriu-zise să fi început.

România concentrează 26 dintre proprietăți. O singură clădire ar fi fost renovată în cinci ani

O listă oficială obținută de HVG și întocmită în urmă cu aproximativ doi ani indică existența a aproximativ 41 de clădiriachiziționate prin acest program în afara Ungariei.

Cea mai mare parte se află în România: 26 de proprietăți. Alte 11 sunt în Slovacia, două în Croația, una în Slovenia și una în Serbia.

Situația lucrărilor arată cât de puțin a avansat proiectul după valul de achiziții.

În cazul clădirii în stil clasicist de pe strada Nyerges din Bratislava, care a găzduit ambasada Ungariei până în 2018, și al fostului Hotel Pannónia din Trenčianske Teplice, proiectele ajunseseră în etapa în care execuția putea fi scoasă la licitație.

Pentru celelalte proprietăți, procedurile nu ajunseseră nici măcar în acest punct, acestea figurând în diferite faze de „pregătire” sau „proiectare”.

Potrivit HVG, în aproximativ cinci ani o singură proprietate din portofoliu a fost renovată și predată: Hotelul Pannónia din Satu Mare, una dintre primele clădiri cumpărate în cadrul programului.

Desființarea KEOMA lasă acum noul guvern de la Budapesta în fața unei decizii dificile. Clădirile nu dispar odată cu fundația, iar unele dintre ele au nevoie de investiții substanțiale pentru a nu continua să se degradeze.

În lipsa unei noi surse de finanțare și a unui plan pentru fiecare proprietate, costurile necesare restaurării ar putea deveni o problemă importantă pentru administrația care preia patrimoniul acumulat în anii precedenți.

KEOMA a fost condusă de Levente Magyar, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei și fost adjunct al ministrului de Externe Péter Szijjártó.