Podul construit de împăratul Constantin cel Mare pentru a lega nordul Dunării de Imperiul Roman a ieșit la iveală din cauza nivelurilor scăzute ale fluviului.

Anunțul a fost făcut de către arheologii bulgari de la Muzeul de Istorie Regional din Plevna, informează Reuters.

„Pentru arheologi, aceste momente sunt extrem de valoroase, pentru că natura dezvăluie pentru scurt timp un obiect care rămâne ascuns sub Dunăre în cea mai mare parte a timpului”, a declarat Pavel Popov, de la Muzeul de Istorie Regional din Plevna.

„Ne oferă o ocazie rară de a-l observa, documenta și studia în mediul său real.”

Rămășițele podului au fost fotografiate, de sus, cu ajutorul unei drone, aproape de satul Gigen din nordul Bulgariei.

Podul lui Constantin cel Mare, important pentru istoria României

Podul împăratului Constantin cel Mare a fost construit în anul 328, pentru a lega Imperiul Roman de nordul Dunării.

Mai precis, pentru a lega provincia Moesia de la sud de Dunăre, cu Dacia părăsită de romani odată cu retragerea aureliană.

Podul avea o întindere de peste 2 kilometri și lega orașul Ulpia Oescus de la sud cu Sucidava (Corabia) de la nordul fluviului.

Podul a avut o valoare importantă în strategia împăratului Constantin cel Mare.

După retragerea aureliană din 271–275, romanii nu abandonaseră complet nordul Dunării.

Constantin ducea campanii împotriva goților și sarmaților, iar un pod permanent însemna deplasarea rapidă a trupelor și aprovizionarea capetelor de pod de pe malul stâng — Sucidava, Drobeta, Dierna.

În 332 obține victoria decisivă asupra goților, iar titlurile de Gothicus Maximus și Dacicus Maximus țin de aceeași politică.

Mai mult, podul a folosit la revenirea romană în nordul Dunării, până la valurile de pământ cunoscute azi ca Brazda lui Novac.

Podul era coloana vertebrală a acestui sistem, nu o construcție izolată.

Din punct de vedere economic, podul a facilitat comerțul cu populațiile de la nord de fluviu.

Schimburile comerciale erau importante pentru imperiu, iar podul canaliza această activitate prin puncte controlate, unde se percepeau taxe și se putea supraveghea circulația mărfurilor.

Constantin se voia un nou Traian, restaurator al gloriei imperiale. Mai ales că împăratul avea origini daco-romane, așa cum este cunoscut.

Un pod peste Dunăre, la doar câteva decenii după ce imperiul se retrăsese, era o declarație politică vizibilă de la sute de kilometri.