Vrea Buzăul, minim, pe locul cinci național

A cerut evaluări interne și externe, a făcut analize și situații statistice și, în final nu i-a convenit cum arată situația din perioada recentă a județului pe care îl va conduce până în 2028, Buzăul. Așa că ridică standardul și cere ca după locul 23, județul cu președinte al Academiei Române să urce minim până pe locul cinci, național.

Mai bine să ascultăm ce spune președintele de Consiliu Județean Buzău, Marcel Ciolacu despre poziționarea județului pe locul 23 în ceea ce privește atragerea de fonduri europene.

Declarația președintelui de județ Buzău este făcută pe 23 iulie 2026, după ședința deliberativului în care au fost aprobate două proiecte de hotărâri de CJ prin care instituția din bulevardul Bălcescu 48 se asociază într-un hub logistic și într-un parc industrial la Rm. Sărat. Totuși, a spus Marcel Ciolacu multe proiecte cu finanțare europeană au fost întârziate. Acum, însă, opinează același șef de județ, angajații instituției au ajuns să lucreze și până seara, spre ora 20, astfel încât să fie recuperată pierderea.

Aspirațiile economice nu se opresc la bugetul de stat, din care primește o sumă și județul Buzău, prin Consiliul Județean Buzău, ci președintele Ciolacu vorbește despre noul exercițiu bugetar al Uniunii Euroepene 2028-2034, reprezentat prin Cadrul Financiar Multianual și lansat la o sumă apreciată la 2000 de miliarde de euro pentru cele 27 de state membre. Cu banii aceștia vor fi finanțate mai ales proiectele de competitivitate, apărare și coeziune la nivel de bloc comunitar, iar președintele CJ Buzău știe, tocmai de aceea a menționat că o mică parte din banii pe filiera SAFE pentru România să ajungă și la Buzău. Din 2028, UE tinde să-și modernizeze investițiile deja existente. Iată opinia lui Marcel Ciolacu.

Dacă ar fi să cumulăm declarațiile președintelui de județ Buzău, plus proiectele pe care începe CJ Buzău să le lanseze, atunci e clar că se merge pe finalizarea modernizării infrastructurii rutiere, dar mai ales pe mari proiecte economice care grupează inclusiv administrațiile locale în așa-numitele consorții despre care a tot spus la început de an 2026, astfel încât, mai multe unități teritorial-administrative să fie cuprinse într-un singur proiect, dar toată lumea să simtă dezvoltarea economică, socială și culturală, deocamdată.