Profesorul Dan Dungaciu a analizat raportul privind „patriotismul european” emis de către echipa de consilieri prezidențiali de la Palatul Cotroceni.

Potrivit sociologului, acest document nu face decât să reliefeze dorințele celor care l-au realizat și nu reprezintă o analiză obiectivă a identității naționale.

„Concluzia raportului este deja ipoteza raportului. Altfel spus, autorii pledează în numele unei cauze. Nu există nicio probă în acest raport că viitorul european va fi unul al unui patriotism european plural. Există doar dorința politică a autorilor, pe care acest raport o slujește”, a apreciat Dan Dungaciu pe facebook.

Prim vice-președintele AUR acuză faptul că documentul deconstruiește identitatea românească, afirmând că este un „construct”.

„În al doilea rând, teza teoretică a acestui raport este că națiunile sunt, de fapt, o narațiune, sunt construite, sunt constructe. Narațiunea continuității daco-romane este inventată de istoricii români prin secolul al XIX-lea, ne spun autorii. Foarte periculoasă această teză, mai ales că vine de la Palatul Cotroceni. Și asta ne îngrijorează, pentru că oamenii aceștia nici nu-și dau seama în ce bătălie politică intră.

Dacă cineva crede că cel mai mare deconstructor al identității românești, Lucian Boia, a fost premiat de instituții importante de la Budapesta pentru creația sa istoriografică, se înșală. A fost premiat tocmai pentru că a deconstruit identitatea românească. A fost un joc politic.

Iar un raport de la Cotroceni ne spune că teza continuității daco-romane este inventată de români în secolul al XIX-lea, așa cum susțineau, după cum bine a remarcat istoricul George Damian, și o parte a istoriografiei ruse sau sovietice”, a adăugat Dungaciu.

Sociologul se întreabă: dacă identitatea națională ar fi o „narațiune” sau un „construct”, atunci ce este așa-zisa „identitate europeană”?

„Dacă narațiunea națională este recentă, ce este ideea de identitate europeană, dacă nu tot o altă narațiune, mergând în logica autorilor? De când datează această identitate europeană? Mult mai recent decât identitatea națională.

Și dacă sunt două identități, două narațiuni diferite, una foarte recentă, respectiv cea europeană, și una mult mai veche, cea națională, de ce să o alegem pe cea europeană? Iarăși, autorii nu ne spun. Probabil pentru că asta le place lor. Dar nu există nicio probă și nicio obligativitate de a alege un anumit tip de identitate, dacă toate identitățile sunt narațiuni și, prin urmare, sunt egal așezate în raport cu adevărul. Aici este greșeala majoră a raportului”, a precizat Dungaciu.

Dungaciu afirmă că toate indicatoarele sociologice arată că românii, cât și europenii se „autoidentifică în primul rând național, iar intrarea lor în europenitate se face prin poarta naționalului”.

„Acestea sunt datele sociologice. Ar fi fost bine să fie cercetate și de autorii raportului. Aceasta este marea problemă a raportului: o viziune filozofică de stânga, de tip „woke”, care deconstruiește orice, pune realitățile între paranteze și intră permanent în contradicție cu faptele.

Întrebarea fundamentală este: ce vor europenii? Ce vor românii? Cum doresc ei să se autoidentifice?

La punctul șapte, autorii spun că identitățile sunt plurale și că te poți identifica ardelean, moldovean, român sau european. Sigur că poți. Identitățile nu sunt precum pălăriile, încât dacă îți pui una pe cap nu mai încape alta. Problema este însă diferența emoțională dintre aceste identități.

Altfel spus, pentru ce identitate și-ar da viața europenii astăzi? Există cineva care și-ar da viața pentru așa-zisa identitate europeană? Există cineva care vibrează când aude așa-zisul imn european? Își duce cineva mâna la inimă când ascultă „Oda bucuriei” de Beethoven? Evident că nu. Vibrează cineva când vede steagul european fluturând? Mă îndoiesc”, a precizat Dungaciu.