Scăderea nivelului apei în Olanda a lăsat expuse întinderi largi de maluri, iar sectorul transportului maritim se pregătește pentru probleme. Deși era o țară care se confrunta cu prea multă apă, lucrurile s-au schimbat la 180 de grade, potrivit CNN.

Joi, țara a declarat o penurie oficială de apă. Răspunsul național la secetă a fost ridicat la nivelul 2.

„Din cauza secetei persistente, mai puțină apă intră în țara noastră prin ploaie și râuri, în timp ce cererea de apă crește”, a declarat Ministerul Infrastructurii și Gospodăririi Apelor într-un comunicat.

Organismele guvernamentale și companiile de apă vor evalua acum ce este necesar pentru a reduce consumul. Măsurile ar putea include reducerea pompării apelor subterane și operarea mai rar a ecluzelor râurilor. Ministerul a subliniat că apa potabilă nu va fi afectată, deși sfătuiește oamenii să o folosească „conștient”.

Situația „este alarmantă și nu o spun cu ușurință”, a declarat Hannah Cloke, profesor la Universitatea din Reading, Marea Britanie.

„Calendarul este ceea ce mă îngrijorează cel mai mult. Olanda a declarat o penurie reală de apă la mijlocul lunii iulie”, a adăugat ea. Mai este mult timp de vară, iar prognozele arată puține speranțe de ameliorare timp de săptămâni întregi.

Criza apei în toată Europa. Și alte țări se confruntă cu probleme

Probleme similare au loc în multe părți ale Europei. Continentul trece printr-o vară de valuri de căldură brutale, care seacă râurile și amenință rezervele de apă.

„Nu este ghinion”, a spus Cloke.

„Căldura usucă solul, golește râurile și crește cererea de apă, totul dintr-o dată. Aceasta este amprenta unei clime în schimbare”, a adăugat ea.

Lipsa de apă a Olandei poate părea șocantă. Aceasta este o țară umedă care a îmblânzit mările și s-a adaptat la inundații într-un mod care a atras invidia altor națiuni. Dar, din ce în ce mai mult, se confruntă și cu extrema opusă.

„Secetele sunt noile inundații”, a declarat Jan Verkade, hidrometeorolog la Deltares, un institut independent de cercetare a apei din Olanda.

Țara se confruntă în prezent cu condiții care nu ar fi de așteptat până la sfârșitul verii, dacă există. Nu au existat ploi semnificative în iulie, iar temperaturile sunt peste medie.

Apa din râurile Rin și Meuse este neobișnuit de caldă având aproximativ 25 de grade Celsius. Există rapoarte despre răspândirea algelor albastru-verzui și moartea peștilor. Există, de asemenea, pericolul ca apele să devină mai sărate, deoarece nivelurile în scădere permit apei de mare să împingă mai departe spre continent.

Olanda a avut ultima lipsă de apă de Nivel 2 în august 2022 și nu a mai avut o lipsă de Nivel 3, definită drept o „criză a apei”, din 2003.

Criza apei: Dunărea a ajuns la cel mai scăzut nivel din 1996. Au ieșit la suprafață epave din cel de-al Doilea Război Mondial

Situația nu e departe de a fi gravă și în România, unde Dunărea a ajuns la cel mai coborât nivel după 1996. Autoritățile au fost nevoite să impună restricții privind folosirea apei pentru irigații. Totodată, transportul fluvial și activitățile turistice de pe fluviu au fost afectate, conform Economedia.

Seceta și valurile de căldură au redus nivelul apelor pe mai multe căi navigabile din Europa. Potrivit Reuters, temperatura maximă medie din Europa de Vest era estimată luni la 26,2 grade Celsius, cu 2,7 grade peste media obișnuită pentru această perioadă a anului.

Reuters a publicat imagini cu porțiuni întinse de nisip pe malurile Dunării, la frontiera României cu Bulgaria. Din cauza nivelului scăzut al apei, mai multe curse de feribot au fost suspendate. De asemenea, barjele care transportă cereale au rămas blocate.

Dunărea reprezintă o rută esențială pentru transportul mărfurilor, în special pentru cerealele românești.

În sud-estul țării, autoritățile au limitat apa disponibilă pentru irigații și au gestionat rezervele astfel încât să fie asigurat debitul minim necesar pentru răcirea celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, operate de Nuclearelectrica.

Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, nivelul Dunării ar urma să crească treptat începând de luni, ca urmare a ploilor abundente căzute în mai multe județe.

Reamintim că România a decis construirea unui centru de date AI la granița județelor Cluj și Mureș. Un astfel de obiectiv are nevoie de extrem de multă apă pentru răcire, iar consumul ar fi imens.

Mai mult decât atât, consumul de energie necesar pentru funcționarea centrului Quantum AI construit de americani este echivalentul a „tot consumul de electricitate al Craiovei – pentru iluminat, electrocasnice și industrie”. Craiova are o populație stabilă de peste 234.000 de locuitori, iar cu zona metropolitană cifra depășește 356.000 de oameni.