Unei candidate a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) i se interzice să fie aleasă la alegerile din septembrie. Comisia electorală din Saxonia Inferioară a refuzat să o aprobe pe politiciana Reinhild Goes drept candidată la funcția de primar. Decizia a dus la o revizuire constituțională, potrivit European Conservative.

În conformitate cu procedura normală, candidații pentru alegerile municipale sunt examinați în prezent de comisiile electorale. Mai multe instituții media au relatat că politiciana locală AfD, Reinhild Goes, a primit deja interdicție de a candida la funcția de primar în Nörten-Hardenberg. Totuși, municipalitatea susține că acest raport este incomplet: un purtător de cuvânt al municipalității a declarat pentru Apollo News că comisia electorală nu a luat încă o decizie finală cu privire la candidatura lui Goes.

Deși comisia a votat împotriva aprobării imediate a candidatei AfD, a decis în unanimitate să încredințeze autorității municipale de supraveghere a districtului Northeim sarcina de a-i revizui constituționalitatea. O decizie privind candidatura este așteptată până pe 29 iulie.

Acest lucru provine dintr-o nouă reglementare din legea alegerilor locale din Saxonia Inferioară, adoptată în aprilie. Aceasta permite comisiilor electorale să examineze constituționalitatea candidaților la funcțiile de primar și administrator de district. Acest lucru ar putea duce la respingerea nominalizării, ceea ce s-a întâmplat deja în cel puțin un caz. Mai mulți politicieni AfD din Saxonia Inferioară au declarat că se confruntă cu probleme similare.

Know-how românesc aplicat peste hotare: Unei candidate AfD din Germania i se interzice să fie aleasă în funcția de primar

Astfel de situații, în care candidați erau interziși în alegeri, erau aproape imposibile în democrațiile occidentale. Mai degrabă în țările comuniste, în Rusia sau în spațiul ex-sovietic, politicienii percepuți ca anti-sistem erau respinși de comisiile electorale.

În ultimii ani, după avântul pe care mișcările suveraniste l-au avut în Europa, tot mai mulți candidați au fost interziși în alegeri. Una dintre primele țări din Uniunea Europeană care a luat astfel de decizii a fost România. La alegerile prezidențiale din 2024, Diana Iovanovici-Șoșoacă nu a fost lăsată să candideze. Un an mai târziu, la reluarea alegerilor prezidențiale, aceeași Diana Șoșoacă, dar și Călin Georgescu au fost scoși de pe lista de vot.

Totodată, partide precum AUR în România sau AfD în Germania sau Adunarea Națională în Franța sunt ținute în afara deciziei politice de establishment-ul din aceste țări prin așa-zisul „cordon sanitar“.

AfD, o voce importantă pe scena politică din Germania

Alternativa pentru Germania (AfD) s-a impus în ultima pe scena politică din Germania ca o voce contestatară importantă. Partidul a atras un electorat semnificativ prin pozițiile sale ferme privind suveranitatea națională și conservatorismul cultural. Fondat pe o platformă critică la adresa politicilor economice și a direcției luate de Uniunea Europeană în perioada crizei euro, partidul a crescut constant în sondaje. În prezent a devenit o forță politică redutabilă în estul Germaniei, unde mulți cetățeni rezonează cu discursul suveranist.

Unul dintre pilonii principali ai mesajului AfD este protejarea intereselor economice ale cetățenilor germani și reformarea instituțiilor europene. Partidul pledează pentru o Europă a națiunilor suverane, în detrimentul unei centralizări excesive la Bruxelles. De asemenea, AfD a criticat constant politicile energetice tradiționale, cum ar fi tranziția forțată spre surse alternative fără o plasă de siguranță economică, argumentând că acestea afectează negativ competitivitatea industriei germane și cresc poverile financiare pentru gospodăriile de rând.

AfD oferă o alternativă politică pentru milioane de germani care se simt ignorați de partidele tradiționale din spectrul central. Pentru susținătorii săi, partidul reprezintă o formă de democrație directă și curajoasă, capabilă să pună pe agenda publică subiecte tabu și să corecteze derapajele politice percepute în domenii vitale precum ordinea publică, energia și politica externă.