[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/07/ciuperca-mortii-cu-watermark.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2026/07/ciuperca-mortii-cu-watermark.jpg”]
O ciupercă aparent banală, dar, în realitate extrem de toxică, responsabilă pentru cele mai multe decese prin otrăvire cu ciuperci, la nivel mondial, a fost gasită, zilele acestea, și în pădurile din Buzău.
Amanita phalloides, cunoscută popular drept ”Buretele Viperei” sau ”Ciuperca Morții”, un nume la fel de dramatic ca și consecințele consumului, a fost descoperită într-o pădure de fag la Tisău. Cu toate că ciupercile din această specie pot avea aspecte și culori ușor diferite, sunt câteva detalii care le fac recognoscibile, mai ales de către un ochi de cunoscător. În cazul de față, descoperirea a fost făcută de dr. ing. Elena Barcanu, cercetător și director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
La prima vedere, nimic din aspectul acestei ciuperci nu este amenințător. O pălărie de culoare galben-verzui, o nuanță ușor spălăcită, cu un picior alb, creează aparența unei ciuperci pe lângă care poți să treci indiferent sau să o culegi. Exemplarele tinere seamănă cu ciuperci comestibile precum unele specii de “pufoaică” (Amanita comestibile) sau chiar cu bureți de câmp la stadiu incipient.

Cum să recunoști Ciuperca Morții. 5 elemente la care să fii atent
- Culoarea pălăriei – de la verde-gălbui pal la un verde-măsliniu, uneori cu reflexe bronz. Culoarea poate varia destul de mult, ceea ce o face și mai greu de identificat cu certitudine doar “din ochi”.
- Lamelele albe – la exemplarele mature, sub pălărie se văd lamele fine, de un alb curat, care nu-și schimbă culoarea odată cu vârsta ciupercii (spre deosebire de multe specii comestibile, unde lamelele se închid la culoare).
- Inelul de pe picior – o “manșetă” membranoasă, vizibilă pe partea superioară a piciorului.
- Volva – acel sac membranos, alb, prezent la baza piciorului, adesea îngropat parțial în sol sau în frunziș. Este unul dintre cele mai importante semne de identificare, dar tocmai de aceea este și cel mai ușor de ratat, pentru că mulți culegători smulg ciuperca fără să dezgroape baza.
- Mirosul – la exemplarele tinere, mirosul este aproape neutru sau ușor dulceag; devine dezagreabil, aproape putred, pe măsură ce ciuperca îmbătrânește. Totuși, mirosul nu este un semn fiabil și e bine să nu te bazezi pe acest semn.
O otrăvire cu un mecanism înșelător. După cât timp apar simptomele
Spre deosebire de alte otrăviri alimentare, care se manifestă rapid, Amanita phalloides are un mecanism perfid. După consum, urmează adesea o perioadă de “falsă remisie” — 18 până la 24 de ore în care persoana nu simte absolut nimic neobișnuit. Abia apoi apar simptomele digestive severe (greață, vărsături, dureri abdominale puternice, diaree), care pot fi confundate cu o simplă indigestie sau o toxiinfecție alimentară banală.
Între timp, toxinele — numite amatoxine — atacă deja ficatul, în tăcere. Dacă victima nu ajunge la spital în acest interval, riscul de insuficiență hepatică acută, care poate necesita transplant de urgență sau poate fi fatală, crește dramatic.
În 2023, o australiancă a ucis trei oameni cărora le-a servit la masă vită Wellington preparată cu ciupercidin această specie. Singurul supraviețuitor de la acea masă a avut nevoie de trei luni de spitalizare pentru a-și reveni.
Ce faci dacă suspectezi o otrăvire
În cazul apariției, după consumul de ciuperci, a următoarelor simptome – greață, vărsături sau diaree – la câteva ore distanță, iată ce ai de făcut!
- Mergi la Urgențe sau sună la 112! Nu aștepta să vezi cum evoluează pentru că orice minut pierdut poate duce la un deznodământ fatal!
- Nu încerca remedii de tipul cărbune medicinal sau lapte! Sunt soluții care pot întârzia efectul tratamentului corect.
- Dacă ai o bucată din ciuperca pe care ai consumat-o fă o fotografie sau ia-o cu tine! În felul acesta, medicul poate să stabilească mai ușor cu ce toxină are de-a face și, apoi, să stabilească tratamentul potrivit.
O ciupercă aparent banală, dar, în realitate extrem de toxică, responsabilă pentru cele mai multe decese prin otrăvire cu ciuperci, la nivel mondial, a fost gasită, zilele acestea, și în pădurile din Buzău.
Amanita phalloides, cunoscută popular drept ”Buretele Viperei” sau ”Ciuperca Morții”, un nume la fel de dramatic ca și consecințele consumului, a fost descoperită într-o pădure de fag la Tisău. Cu toate că ciupercile din această specie pot avea aspecte și culori ușor diferite, sunt câteva detalii care le fac recognoscibile, mai ales de către un ochi de cunoscător. În cazul de față, descoperirea a fost făcută de dr. ing. Elena Barcanu, cercetător și director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
La prima vedere, nimic din aspectul acestei ciuperci nu este amenințător. O pălărie de culoare galben-verzui, o nuanță ușor spălăcită, cu un picior alb, creează aparența unei ciuperci pe lângă care poți să treci indiferent sau să o culegi. Exemplarele tinere seamănă cu ciuperci comestibile precum unele specii de “pufoaică” (Amanita comestibile) sau chiar cu bureți de câmp la stadiu incipient.

Cum să recunoști Ciuperca Morții. 5 elemente la care să fii atent
- Culoarea pălăriei – de la verde-gălbui pal la un verde-măsliniu, uneori cu reflexe bronz. Culoarea poate varia destul de mult, ceea ce o face și mai greu de identificat cu certitudine doar “din ochi”.
- Lamelele albe – la exemplarele mature, sub pălărie se văd lamele fine, de un alb curat, care nu-și schimbă culoarea odată cu vârsta ciupercii (spre deosebire de multe specii comestibile, unde lamelele se închid la culoare).
- Inelul de pe picior – o “manșetă” membranoasă, vizibilă pe partea superioară a piciorului.
- Volva – acel sac membranos, alb, prezent la baza piciorului, adesea îngropat parțial în sol sau în frunziș. Este unul dintre cele mai importante semne de identificare, dar tocmai de aceea este și cel mai ușor de ratat, pentru că mulți culegători smulg ciuperca fără să dezgroape baza.
- Mirosul – la exemplarele tinere, mirosul este aproape neutru sau ușor dulceag; devine dezagreabil, aproape putred, pe măsură ce ciuperca îmbătrânește. Totuși, mirosul nu este un semn fiabil și e bine să nu te bazezi pe acest semn.
O otrăvire cu un mecanism înșelător. După cât timp apar simptomele
Spre deosebire de alte otrăviri alimentare, care se manifestă rapid, Amanita phalloides are un mecanism perfid. După consum, urmează adesea o perioadă de “falsă remisie” — 18 până la 24 de ore în care persoana nu simte absolut nimic neobișnuit. Abia apoi apar simptomele digestive severe (greață, vărsături, dureri abdominale puternice, diaree), care pot fi confundate cu o simplă indigestie sau o toxiinfecție alimentară banală.
Între timp, toxinele — numite amatoxine — atacă deja ficatul, în tăcere. Dacă victima nu ajunge la spital în acest interval, riscul de insuficiență hepatică acută, care poate necesita transplant de urgență sau poate fi fatală, crește dramatic.
În 2023, o australiancă a ucis trei oameni cărora le-a servit la masă vită Wellington preparată cu ciupercidin această specie. Singurul supraviețuitor de la acea masă a avut nevoie de trei luni de spitalizare pentru a-și reveni.
Ce faci dacă suspectezi o otrăvire
În cazul apariției, după consumul de ciuperci, a următoarelor simptome – greață, vărsături sau diaree – la câteva ore distanță, iată ce ai de făcut!
- Mergi la Urgențe sau sună la 112! Nu aștepta să vezi cum evoluează pentru că orice minut pierdut poate duce la un deznodământ fatal!
- Nu încerca remedii de tipul cărbune medicinal sau lapte! Sunt soluții care pot întârzia efectul tratamentului corect.
- Dacă ai o bucată din ciuperca pe care ai consumat-o fă o fotografie sau ia-o cu tine! În felul acesta, medicul poate să stabilească mai ușor cu ce toxină are de-a face și, apoi, să stabilească tratamentul potrivit.
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/buretele-viperei-cea-mai-otravitoare-ciuperca-din-lume-a-fost-gasita-in-padurile-buzaului-vezi-unde-si-cum-o-recunosti-ce-trebuie-sa-faci-daca-te-ai-intoxicat-fotovideo/”]