[analyse_image type=”featured” src=”https://s2.ziareromania.ro/?mmid=f89a856b20418e440c”]
Semnal de alarmă de la vârful BNR: “Modelul economic național își epuizează resursele”, iar reducerea deficitului este o “necesitate imediată”
Reducerea deficitului structural nu este o opțiune teoretică, ci o necesitate imediată pentru menținerea percepției favorabile a investitorilor, a stabilității cursului de schimb, precum și pentru scăderea costurilor de finanțare ale întregii economii, a declarat, miercuri, Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR, la un eveniment de specialitate.
”România se află în cadrul unui proces amplu și strict de ajustare a finanțelor publice. Reducerea deficitului structural nu este o opțiune teoretică, ci o necesitate imediată pentru menținerea percepției favorabile a investitorilor, a stabilității cursului de schimb, precum și pentru scăderea costurilor de finanțare ale întregii economii.
În acest cadru fiscal strâns, spațiul de manevră pentru facilități fiscale generalizate sau subvenții directe este, practic, foarte limitat. Serviciul datoriei publice și angajamentele de consolidare fiscală limitează sever alocările bugetare, iar facilitățile trebuie să fie foarte bine analizate și calibrate și trebuie să permită obținerea de efecte economice vizibile și cuantificabile”, a spus oficialul BNR.
Potrivit acestuia, România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, ”care a dus la o evoluție paradoxală”.
”Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita în regiunea noastră, pe de altă parte am acumulat dezechilibre macroeconomice fapt care a determinat cronicizarea deficitelor gemene”, a explicat Badea.
El a menționat că, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, produsul intern brut pe locuitor al României, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, era de aproximativ 10.800 de euro. În 2024, nivelul său era de aproximativ trei ori mai mare, respectiv circa 31.000 de euro. În aceeași perioadă, media europeană a crescut de la 24.700 la 39.700 de euro.
”Am avansat, așadar, într-un ritm considerabil mai rapid decât media Uniunii, astfel că de la doar 44% din media europeană în 2007, am ajuns la aproximativ 79% în 2024. Este o performanță remarcabilă, la care sectorul IMM-urilor a avut o contribuție esențială. Și totuși, acest nivel ne plasează abia pe locul 18 între cele 27 de state membre, de aceea drumul convergenței nu este încheiat, iar etapele pe care le avem de parcurs în continuare sunt semnificativ mai dificile”, a adăugat prim-viceguvernatorul BNR.