14 iulie, ziua care i-a marcat destinul Mădălinei Manole: s-a născut și a murit în aceeași zi din iulie,…

În ziua de 14 iulie, în 1967, se năștea artista Mădălina Manole, iar în 2010 își pune capăt zilelor. Tot în această zi, se naște Gerald Ford, al 38-lea președinte al SUA. Tot în aceeași dată, dar în anul 1967, a murit poetul, scriitorul și publicistul Tudor Arghezi. De asemenea, în data de 14 iulie este ziua națională a Franței.

14 iulie: Ziua națională a Franței 

1789: Căderea Bastiliei. Cucerirea acestei fortărețe
marchează începutul Revoluției franceze

Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluției Franceze,
s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789.

Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de
Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor
parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim (Ancien
régime, în franceză) și începutul Revoluției Franceze.

Predarea închisorii,
simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța cât și restul
Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie. Din 1880, 14 iulie
este Ziua națională a Franței.

1913: S-a născut Gerald Ford, al 38-lea președinte al Statelor Unite 

Gerald Ford, singurul președinte american care nu şi-a câştigat locul în urma unor alegeri, a ajuns la conducerea SUA aproape accidental, după o îndelungată carieră de congresmen.
În octombrie 1973 a fost desemnat să-i succeadă vicepreşedintelui Spiro Agnew, constrâns să demisioneze. Ulterior, tot o demisie, cea a preşedintelui Nixon, după scandalul Watergate, l-a urcat pe cea mai înaltă poziţie din stat.

A fost ultimul membru în viaţă al Comisiei Warren, cea care a investigat asasinarea preşedintelui John F. Kennedy. În scurtul său mandat a fost de două ori vizat de tentative de asasinat.  A decedat în decembrie 2006, doborând recordul de cel mai longeviv fost şef de stat al SUA.

1918: S-a născut regizorul suedez Ingmar Bergman

Ernst Ingmar Bergman a scris scenariile şi a regizat peste 60 de filme şi 170 de producţii teatrale. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără „A şaptea pecete” (1957), „Fragii sălbatici” (1957), „Persona” (1966), „Fanny şi Alexander” (1982), având aceleaşi teme centrale: familiile disfuncţionale, artiştii rataţi, Dumnezeul absent, imposibilitatea de a comunica unii cu ceilalţi.

Ca cineast, a lucrat constant cu acelaşi grup de actori, distribuindu-i în majoritatea filmelor sale (Liv Ullmann, Max von Sydow, Bibi Andersson, Harriet Andersson, Erland Josephson, Ingrid Thulin, printre alţii). A obținut nenumărate premii pentru filmele sale, iar autobiografia sa, „Lanterna magică”, a fost tradusă în mai multe limbi. A murit pe 30 iulie 2007.

1919: S-a născut actorul francez de origine italiană Lino Ventura

Publicul cineast își amintește de actor francez de origine italiană Lino Ventura (d. 1987) din  filme precum: „Nu v-atingeți de biștari” (Touchez pas au grisbi), „Trei zile de trăit” (Trois jours à vivre), „Oprirea obligatorie” (Le rouge est mis), „Montparnasse 19”, „Misterul celor trei continente” (Herrin der Welt), „Opera de trei parale” (Die Dreigroschenoper), „Monoclul râde galben” (Le Monocle rit jaune),  „A șaptea țintă” (La Septième Cible).

1932: S-a născut sculptorul român Gheorghe Iliescu-Călinești

Gheorghe Iliescu-Călinești este unul dintre cei mai apreciaţi sculptori români din a doua jumătate a secolului XX. De-a lungul carierei sale, a participat la zeci de expoziţii internaţionale, desfăşurate în mai multe ţări ale lumii precum: Belgia, Italia, Iugoslavia, Germania, Grecia, Turcia, Spania, Brazilia, Austria sau SUA.

Dintre cele mai importante expoziţii la care a participat pot fi menţionate: Bienala Tineretului de la Paris (1967), Bienala Tineretului „Danubius” de la Bratislava (1968), Bienala de la Veneţia (1972), Bienala de plastică mică de la Padova (1977), Bienala de la Budapesta (1978). La aceste expoziţii lucrările sale au fost apreciate şi premiate, cele mai semnificative distincţii fiind, Diploma de onoare a Quadrienalei de Artă Decorativă de la Erfurt-Germania şi Premiul Academiei Române pe anul 1993. Artistul murit în 2002 

1932: A murit marele sculptor român Dimitrie Paciurea

A studiat la Bucuresti si Paris, debutand în 1894, la
Expozitia artistilor in viata din Bucuresti. A participat de asemenea la
expoziții de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) și la
Bienala de la Veneția (1924),Stilul său simbolic și reprezentațional fiind
diferit de stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și
conaționalului său Constantin Brâncuși.

Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Școala
Națională de Arte Frumoase din București.

1933: În Germania nazista a fost votata Legea
eugeniei privind sterilizarea persoanelor cu boli ereditare

Termenul de eugenie este derivat din cuvântul grecesc „eu” (bun) și sufixul „-genes” (născut). În iunie 1933, ministrul de Interne german, dr. Wilhelm Frick, estima că existau în țara sa aproximativ 500.000 de persoane cu boli ereditare grave, fizice sau psihice, care trebuiau sterilizate cât mai curând posibil.

Totodată, exista un număr mult mai mare de persoane considerate „necorespunzătoare” (delincvenți, alcoolici, imigranți), iar acesta estima acest grup la aproximativ 20% din populația Germaniei.

Astfel, între 1933 și 1939 au fost sterilizate 320.000 de persoane (0,5% din populația țării), iar până în 1945 s-a ajuns la impresionanta cifră de 2 milioane de oameni.

1947: Înscenarea de la Tămădău

În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, mai
mulţi membri naţional-ţărănişti au fost prinşi de autorităţile comuniste pe
câmpul de la Tămădău, în timp ce încercau să se îmbarce în două avioane
I.A.R.-39, cu scopul de a fugi peste graniţă.

Din grup făceau parte: Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu
soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino,
directorul ziarului „Dreptatea”, cu soţia, Ilie
Lazăr, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru şi
Eugen Borcea.

Toţi membrii PNŢ au fost arestaţi şi duşi într-o carceră a
Ministerului de Interne. La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a ridicat
imunitatea parlamentară a demnitarilor naţional-ţărănişti, pentru a putea fi
arestaţi. S-a interzis activitatea ziarului „Dreptatea”, ziarul PNŢ, iar Iuliu
Maniu, împreună cu întreaga conducere a partidului au fost arestaţi. La 30
iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri s-a decis dizolvarea
Partidului Naţional Ţărănesc. 

1958: S-a născut politicianul Mircea Geoană

Mircea Geoană este un politician și diplomat român, născut la 14 iulie 1958, la București. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Politehnica București, iar ulterior a urmat studii în domeniul relațiilor internaționale și al administrației publice în România și în străinătate. Și-a început cariera în diplomație la începutul anilor ’90, ocupând funcții importante în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 1996 și 2000 a fost ambasadorul României în Statele Unite ale Americii.

7 iulie: ziua pe care o au în comun una dintre cele mai faimoase femei din istorie și rockstarul Ringo Starr

De-a lungul carierei sale politice, Mircea Geoană a fost ministru al Afacerilor Externe (2000–2004), președinte al Partidului Social Democrat (2005–2010), președinte al Senatului României și candidat la alegerile prezidențiale din 2009. În perioada 2019–2024 a ocupat funcția de secretar general adjunct al NATO, devenind primul român care a deținut această poziție în cadrul Alianței Nord-Atlantice. În 2024 și-a încheiat mandatul la NATO și și-a anunțat candidatura ca independent la alegerile prezidențiale din România.

1967: A murit poetul, scriitorul și publicistul Tudor Arghezi  

Cunoscut mai ales ca poet și scriitor,  Tudor Arghezi (n. 21 mai ) a fost şi un redutabil publicist şi pamfletar. Pe numele său adevărat Ion M. Theodorescu, Tudor Arghezi a debutat în presa literară la doar 16 ani, în revista „Liga ortodoxă” condusă de Alexandru Macedonski. A folosit pentru prima oară pseudonimul Arghezi în anii 1897-1899, când  a publicat proză şi poezii în „Revista Modernă”. 

A fost contemporan cu momente decisive din istoria primei jumătăţi a veacului trecut și s-a raportat diferit la fiecare dintre acestea: a colaborat cu germanii în perioada ocupaţiei din 1916-1918, Regelui Carol i-a dedicat volume omagiale, a criticat alianţa cu naziştii şi a fost arestat de către regimul antonescian, denigrat şi marginalizat de comunişti, ulterior a colaborat şi a fost reabilitat tot de către aceştia. După 1947, Tudor Arghezi n-a mai putut semna aproape nimic în presă, fiind reabilitat abia la mijlocul anilor ’50, de către Gheorghiu-Dej, însă cu preţul colaborării cu noul regim.

1967: S-a născut Mădălina Manole

Cântăreaţa, compozitoarea şi instrumentista Mădălina Manole s-a născut pe 14 iulie 1967, la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova.

După ce a studiat chitara, Mădălina Manole a început să compună muzică pe versuri ale unor poeţi celebri. A debutat muzical la vârsta de 15 ani, la Cenaclul Tineretului prahovean.

Împreună cu Ştefania Ghiţă a format duetul Alfa şi Beta, cu care a participat la spectacolele Cenaclului Flacăra. 

Între anii 1982 şi 1985, Mădălina Manole a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, la clasa Mihaela Runceanu – Ionel Tudor şi a fost angajată la Aeroportul Otopeni pe post de controlor trafic aerian-auxiliar. Dan Ştefănică i-a încredinţat piesa „Pentru noi nu poate fi alt cer“, care figurează pe coloana sonoră a filmului „Nelu“, în regia lui Dorin Doroftei. Cu această ocazie, interpreta a jucat şi primul rol într-un film.

În anul 1988, Mădălina Manole a participat la Festivalul Mamaia cu piesa „Un om sentimental“ compusă de Şerban Georgescu, acesta fiind începutul unei colaborări de succes între cei doi.

Trei ani mai târziu a obţinut discul de aur pentru albumul „Fată dragă“, ce va primi ulterior alte două discuri de aur, pentru vânzări de peste două milioane de unităţi.

Din 1991, a început o serie de turnee de succes în Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Belgia, Germania, Franţa. În anul 1995, cântă la Bucureşti în deschiderea concertului Whigfield, iar un an mai târziu, în deschiderea concertului susţinut de formaţia Los del Rio.

În anul 1997, a lansat albumul „Lină, lină Mădălină“, moment în care înregistrează două premiere notabile. Astfel, Mădălina Manole devine primul nume al muzicii pop româneşti care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional – Polygram Group (prin Zone Records România). Cea de-a doua premieră marcată prin acest album este faptul că Mădălina Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul sa interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de regretatul Dorel Manea.

În anul 2000, a obţinut premiul pentru cea mai bună interpretă pop şi cea mai bună voce feminină a anului la Premiile Radio România şi respectiv, Premiile Industriei Muzicale din România, iar în 2000, albumul „Dulce de tot“ este apreciat cel mai bun album pop de Radio România Actualităţi.

1982: Începe „Programul de alimentaţie ştiinţifică a
populaţiei”

În 1982, autorităţile comuniste au aprobat un program de
alimentaţie ştiinţifică a populaţiei care era susţinut de nişte recomandări
privind raportul dintre înălţime şi greutate al fiecărei persoane. În 1982,
autorităţile comuniste au aprobat un program de alimentaţie ştiinţifică a
populaţiei care era susţinut de nişte recomandări privind raportul dintre
înălţime şi greutate al fiecărei persoane. O lungă perioadă de timp, încă în
anii ‘50, produsele alimentare din România s-au obţinut de bază de cartelă şi
în cantităţi minime, situaţie care, doar din acest punct de vedere, se va
ameliora în anii ’60 şi în prima parte a anilor ‘70.

8 iulie: Ziua când a început isteria OZN. „Experimentul Roswell” a dat naștere la numeroase cărți, filme și teze conspiraționiste

Era preţul pe care, conform autorităţilor comuniste,
populaţia îl plătea pentru „lumea modernă, industrializată şi cu ştiinţă de
carte“ care urma să se instaleze în ţara noastră. Din păcate însă, eşecul
economiei socialiste a avut grave consecinţe asupra nivelului de trai al
populaţiei în ultima parte a regimului Ceauşescu.

La sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80 preţurile la
alimente, servicii şi la bunuri de uz casnic şi cotidian, au început să
crească, iar lipsurile alimentare au devenit cronice. Este momentul în care
s-au reintrodus cartelele ce „funcţionaseră” cu aproape treizeci de ani în
urmă, potrivit datelor din proiectul „Comunismul în România“, al Muzeului
Naţional de Istorie (MNIR).

2010: Ziua în care Mădălina Manole a murit

„Fata cu părul de foc” a murit pe 14 iulie 2010, în ziua în care ar fi împlinit 43 de ani, după ce a băut un pahar dintr-o substanţă toxică (Furadan). Trupul artistei a fost găsit fără viaţă de Petru Mircea, soţul său, chiar în vila din Otopeni unde locuiau împreună.

Artista nu a fost înmormântată sub binecuvântarea slujbei obişnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de o slujbǎ specială pentru astfel de situaţii, în faţa bisericii Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena din Ploieşti şi apoi a fost înhumată în cimitirul Bolovani din Ploieşti.

2016: Un bărbat a intrat cu un camion într-o mulțime, în Nisa, omorând 86 de persoane

În seara zilei de 14 iulie 2016, un atentat a avut loc în Nisa, atunci când Mohamed Lahouaiej Bouhlel, cetățean francez cu origini tunisiene, a spulberat cu un camion frigorific de 19 tone o mulțime de oameni care sărbătoreau Ziua Națională a Franței pe Promenade des Anglais. Cel puțin 85 de persoane, inclusiv 10 copii, au fost ucise. Atentatorul a fost împușcat și ucis de poliție.

Agence France-Presse a descris evenimentul ca pe al treilea atac terorist major în Franța de la începutul anului 2015, după atacurile din Île-de-France în luna ianuarie a aceluiași an și atentatele de la Paris din noiembrie 2015.