Mark Rutte promovează armamentul „Made in NATO”, în timp ce Uniunea Europeană insistă pe strategia „Cumpără…

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat noi contracte în domeniul apărării în valoare de peste 54 de miliarde de dolari și a pledat pentru consolidarea cooperării industriale dintre Europa și America de Nord. Inițiativa riscă însă să intre în conflict cu strategia Uniunii Europene, care urmărește să direcționeze o parte tot mai mare din investițiile în apărare către producătorii europeni.

Divergențele apar într-un moment în care statele europene își majorează rapid cheltuielile militare pentru a consolida capacitatea de descurajare în fața Rusiei și pentru a răspunde solicitărilor președintelui american Donald Trump privind o implicare mai mare a Europei în propria apărare, scrie politico.eu.

În deschiderea summitului NATO de la Ankara, Mark Rutte a prezentat o serie de acorduri industriale și programe comune de producție, pe care le-a descris drept începutul unei noi etape a cooperării transatlantice.

„Lumea va vedea industrii din America de Nord și Europa lucrând împreună, inovând și dezvoltând capabilități militare de nouă generație. Acestea sunt, cu adevărat, capabilități «Made in NATO»”, a declarat secretarul general.

Potrivit NATO, investițiile suplimentare în apărare realizate de statele europene și Canada au crescut cu aproximativ 139 de miliarde de dolari față de anul precedent, iar în 2026 sunt estimate noi majorări de aproximativ 11%.

Alianța dorește ca angajamentul statelor membre de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035 să se traducă în echipamente și capacități militare concrete.

Strategia UE favorizează industria europeană

În paralel, Comisia Europeană promovează o politică diferită, orientată spre dezvoltarea industriei de apărare din interiorul Uniunii.

Programul SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, limitează ponderea componentelor provenite din afara Uniunii Europene la 35% din valoarea unui sistem de armament finanțat prin acest mecanism.

De asemenea, un program european de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, restrânge posibilitatea utilizării fondurilor pentru achiziția de echipamente militare produse în afara Uniunii.

În proiectul viitorului buget multianual al UE este prevăzută o alocare de 131 de miliarde de euro pentru apărare, iar oficialii europeni analizează menținerea unor criterii similare privind originea echipamentelor finanțate.

NATO cere o abordare mai flexibilă

Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare și armamente, a salutat inițiativele europene, însă a avertizat că acestea ar trebui să rămână cât mai deschise.

„Este important să ne asigurăm că forțele armate beneficiază de toate capabilitățile de care au nevoie pentru apărarea comună”, a declarat aceasta.

Oficialii NATO susțin că actuala capacitate de producție a industriei de apărare nu este suficientă pentru a răspunde cererii în creștere și că este nevoie atât de producători europeni, cât și nord-americani.

Mark Rutte, nemulțumit de cât cheltuie Europa pentru apărare. „Anul trecut am planificat, anul acesta implementăm”

„Nu există suficientă capacitate industrială nici de o parte, nici de cealaltă a Atlanticului. Avem nevoie de toate resursele disponibile și cât mai rapid”, a declarat un înalt oficial al Alianței.

Contracte noi și producție comună

În marja summitului de la Ankara au fost anunțate mai multe proiecte industriale comune.

NATO va achiziționa aeronave de supraveghere GlobalEye produse de compania suedeză Saab, iar mai multe state membre vor analiza posibilitatea achiziționării aeronavelor de transport strategic Airbus A400M.

În același timp, companii americane și europene au prezentat noi proiecte de cooperare, printre care producția în Europa a rachetelor antiaeriene Stinger, extinderea producției rachetelor AMRAAM, dezvoltarea unui centru european de mentenanță pentru sistemele Patriot și fabricarea în Germania a rachetelor tactice ATACMS printr-un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall.

Bruxelles încearcă să protejeze producătorii europeni

Instituțiile europene privesc cu prudență extinderea producției pe bază de licențe americane în interiorul Uniunii.

În timpul negocierilor privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), statele membre au dezbătut luni de zile dacă fondurile europene ar trebui să poată finanța echipamente produse în UE sub licență străină.

Compromisul final permite finanțarea unor astfel de proiecte doar dacă producătorul european dobândește drepturile de proiectare într-un termen rezonabil și cel târziu până la sfârșitul anului 2033.

Un oficial al Uniunii Europene a declarat că este firesc ca fondurile provenite din bugetul comunitar să susțină în primul rând industria europeană.

„Prin consolidarea industriei noastre de apărare contribuim și la o NATO mai puternică. Contribuabilii europeni se așteaptă ca investițiile lor să sprijine economia Uniunii”, a afirmat acesta.

Între autonomie europeană și cooperare transatlantică

Analiștii consideră că între strategia NATO și cea a Uniunii Europene există diferențe, însă nu neapărat o contradicție fundamentală.

„Există o anumită tensiune între abordarea europeană și conceptul «Made in NATO», dar poate exista și un compromis. Majoritatea statelor membre ale Uniunii fac parte și din NATO, iar multe dintre platformele militare vor fi dezvoltate pe teritoriul UE”, a explicat Dan Kliman, vicepreședinte al German Marshall Fund.

Pentru statele aflate în apropierea granițelor Rusiei, prioritatea rămâne însă viteza cu care își pot consolida capacitățile militare. În acest context, Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat la Ankara intenția de a achiziționa drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americană Northrop Grumman.

Mai mulți oficiali din industria de apărare apreciază că, dincolo de performanțele tehnice ale echipamentelor, achiziționarea de armament american este văzută de unele state și ca o modalitate de consolidare a relației strategice cu Statele Unite.