Eugen Sechila a primit avertisment în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru sculptarea unei troițe acuzate de „simbolism legionar”, informează Agerpres.

Judecătoria Oltenița i-a aplicat lui Sechila cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal – avertismentul, pe motiv că fostul luptător din Legiunea Străină are o „periculozitate redusă”, iar troița ridicată de acesta într-o comună din județul Călărași, a avut „o expunere publică minimă”.

În apărarea sa, Eugen Sechila a arătat că a sculptat această troiță în calitate de artist, în comuna Radovanu, cu acceptul autorităților locale.

„Astfel, inculpatul a arătat că este sculptor, având numeroase opere de artă realizate, însă nu expuse în (…). A mai arătat că unul din elementele care i-au marcat existența este simbolul Sfintei Cruci, dorind să arate cum a înțeles să își exprime arta prin simbolul Sfintei Cruci.

De asemenea, inculpatul a precizat că este vorba de crucea tridimensională, reprezentată de lungimi, înălțimi, adâncimi și profunzimi, arătând că figura de la baza troiței simbolizează crucea în plinătatea ei.

Mai mult, inculpatul a învederat că nu a făcut niciun fel de promovare a troiței, aspectul că alte persoane au pozat-o și expus-o pe rețelele de socializare nefiind intenția sa. Nu în ultimul rând, inculpatul a precizat că știa că figura de la baza troiței poate fi asociată cu un însemn legionar, acesta considerându-l în primul rând un însemn religios, iar prevederile alin. 3 ale art. 4 îi permiteau libertatea artistică.

Mai constată instanța că inculpatul a depus la dosar (…) broșuri privind lucrările expuse de acesta din care rezultă că este sculptor, fiind pasionat de artă”, se arată în motivarea deciziei instanței.

În sprijinul apărării sale, Sechila a adus mai mulți martori, printre care și un bărbat care a susținut că este doctor în etnologie în cadrul Academiei Române și care a declarat că simbolul de pe troiță nu este legionar, ci „tradițional creștin”.

„Martorul (…) a declarat că este doctor în etnologie în cadrul Academiei (…). A arătat că a fost contactat de către inculpat pentru a depune mărturie și a explica originea simbolului crucii întreite, iar ulterior a sintetizat totul într-o lucrare care a fost depusă la dosar de către apărătorul inculpatului.

A mai arătat că există numeroase modele ale simbolului crucii, cea mai răspândită fiind crucea ierusalimiteană.

De asemenea, martorul a precizat că nu consideră că simbolul de la baza troiței este un simbol legionar, ci este vorba de un simbol tradițional creștin, prezent de cel puțin 8.000 ani în urmă în cultura noastră, iar acest simbol a avut ca scop punerea celui decedat și a celor dragi sub ocrotirea Sfintei Treimi”, se mai spune în documentul instanței.

Vânătoarea de „legionari”

Magistratul respinge ideea că troița respectivă a fost ridicată în scopul artei, deoarece din probele de la dosar rezultă că aceasta a fost ridicată în memoria unui tânăr decedat din comună, „cu toate că instanța nu poate nega calitatea de artist a inculpatului”.

Pe cale de consecință, instanța a constatat că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de Sechila, dar judecătorul a apreciat că se impune aplicarea unui avertisment, având în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunii.

Astfel, magistratul a reținut ‘periculozitate redusă a inculpatului’ și faptul că Sechila a realizat „o expunere publică minimă”.

Reamintim că Eugen Sechila a fost trimis în judecată de către Parchetul General în luna martie, după ce o parte a mass-mediei l-a acuzat că ar fi pregătit „o lovitură de stat legionară”, în calitate de „asociat” sau „aghiotant” al lui Călin Georgescu.

În realitate, tot ce a găsit procuratura a fost o troiță amplasată într-o obscură comună din județul Călărași, pe care a acuzat-o de „simbolism legionar”.