[analyse_image type=”featured” src=”https://buzaumedia.ro/wp-content/uploads/2026/07/736172926_2094574355272166_6547806706085163546_n.jpghttps://buzaumedia.ro/wp-content/uploads/2026/07/736172926_2094574355272166_6547806706085163546_n.jpg”]
Am vฤzut rezultatele Evaluฤrii Naศionale 2026 , dar dincolo de statistici
reci, pe care de altfel o sฤ vi le ศi prezint , sunt douฤ aspecte care
contribuie la rezultatul naศional tot mai slab:
๐. ๐ฆ๐๐ซ๐ ๐ข๐ง๐๐ฅ๐ข๐ณ๐๐ซ๐๐ ๐๐๐๐ซ๐๐ฅ๐จ๐ซ ๐๐ข๐๐๐๐ญ๐ข๐๐ ๐๐
๐๐ฬ๐ญ๐ซ๐ ๐๐๐๐ฌ๐ญ ๐ฌ๐ข๐ฌ๐ญ๐๐ฆ
๐ฉ๐จ๐ฅ๐ข๐ญ๐ข๐-๐๐๐ฆ๐ข๐ง๐ข๐ฌ๐ญ๐ซ๐๐ญ๐ข๐ฏ ๐๐๐ซ๐ ๐ง๐ฎ ๐ขฬ๐ง๐ญฬฆ๐๐ฅ๐๐ ๐
๐๐ฬ ๐๐ฌ๐ญ๐ ๐จ ๐๐ซ๐ข๐ฆ๐ฬ ๐ขฬ๐ฆ๐ฉ๐จ๐ญ๐ซ๐ข๐ฏ๐ ๐ฉ๐จ๐ฉ๐จ๐ซ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข
๐ซ๐จ๐ฆ๐ฬ๐ง ๐ฌ๐ฬ ๐ฌ๐ฎ๐ -๐๐ข๐ง๐๐ง๐ญฬฆ๐๐ณ๐ ๐๐๐ฎ๐๐๐ญฬฆ๐ข๐
๐. ๐ฎ๐ง ๐๐๐ง๐จ๐ฆ๐๐ง ๐๐ฅ๐๐ซ๐ฆ๐๐ง๐ญ ๐๐๐ซ๐ ๐ฆ๐ข๐ ๐ฉ๐๐ซ๐ฌ๐จ๐ง๐๐ฅ
๐ฆ๐ข-๐ ๐๐จ๐ฌ๐ญ ๐๐๐ฎ๐ฌ ๐ฅ๐ ๐๐ฎ๐ง๐จ๐ฌฬฆ๐ญ๐ข๐ง๐ญฬฆ๐ฬ ๐ข๐ง ๐ฎ๐ฅ๐ญ๐ข๐ฆ๐ข๐ข
๐ ๐๐ง๐ข, ๐๐ ๐๐ฬ๐ญ๐ซ๐ ๐ฉ๐ฬ๐ซ๐ข๐ง๐ญฬฆ๐ข ๐ฌฬฆ๐ข ๐๐๐๐ซ๐
๐๐ข๐๐๐๐ญ๐ข๐๐ : ๐๐จ๐ฉ๐ข๐ข ๐๐ ๐ ๐ฌฬฆ๐ข ๐๐ ๐ข๐ง ๐ญ๐จ๐ญ๐ข ๐๐ง๐ข๐ข
๐๐ ๐๐ข๐ฆ๐ง๐๐ณ๐ข๐ฎ, ๐๐ข๐ง๐-๐ฉ๐ซ๐๐ ๐ฬ๐ญ๐ข๐ญฬฆ๐ข, ๐๐๐ซ๐ ๐ฅ๐
๐๐ฑ๐๐ฆ๐๐ง ๐๐ฎ ๐ฎ๐ง ๐๐จ๐ฅ๐๐ฉ๐ฌ ; ๐๐จ๐ฉ๐ข๐ข ๐๐ฎ ๐๐ง๐ฑ๐ข๐๐ญ๐๐ญ๐,
๐๐๐ฉ๐ซ๐๐ฌ๐ข๐ ๐ฌฬฆ๐ข ๐๐ฉ๐ฎ๐ข๐ณ๐๐ซ๐ ๐๐ซ๐จ๐ง๐ข๐๐ฬ.
Doar 79% dintre elevi au trecut examenul, faศฤ de 83,2% anul trecut.. Iar
รฎn rural, un copil din trei a picat examenul .
Calitatea actului educaศional a scฤzut, aici meritฤ o analizฤ separatฤ. Dar
un factor absolut esenศial ca un copil sฤ รฎnveศe este sฤ aibฤ nevoile de
bazฤ รฎndeplinite, sฤnฤtate psiho-emoศionalฤ ศi bineรฎnศeles un mediu
educaศional potrivit pentru studiu la ศcoalฤ ศi acasฤ.
Rฤmรขnem acum รฎn zona sฤnฤtฤศii psiho-emoศionale a copiilor, despre care
ศtim cฤ sunt prinศi รฎn capcane tot mai mari: internet in exces ศi fara
supraveghere , presiune sฤ performeze ศcolar deศi nu mai au echilibru
interior, materii stufoase ศi neadaptate timpurilor pe care ei le trฤiesc.
Datele sunt รฎngrijorฤtoare, iar Romรขnia iese รฎn evidenศฤ negativ รฎn
comparaศiile internaศionale:
Potrivit raportului UNICEF, aproape 33% dintre adolescenศii romรขni de 11-15
ani au raportat o dispoziศie tristฤ de mai multe ori pe sฤptฤmรขnฤ, faศฤ de
o medie de 13% รฎn cele 45 de ศฤri incluse รฎn studiul OMS , vorbim de 2,5
ori peste media internaศionalฤ.
Corelaศia dintre dezechilibru psihologic ศi performanศa la examen e bine
documentatฤ ศtiinศific:
Meta-analizele aratฤ cฤ elevii cu anxietate de testare mai ridicatฤ au
performanศe mai slabe la examene, iar consensul general este cฤ anxietatea
interfereazฤ cu memoria de lucru, ceea ce duce la rezultate mai slabe.
Memoria de lucru e exact resursa cognitivฤ necesarฤ pentru rezolvarea de
probleme , de aici legฤtura directฤ cu proba de matematicฤ, unde s-a
prฤbuศit numฤrul notelor bune.
๐๐ฆ ๐๐๐จ๐ซ๐๐๐ญ ๐จ๐๐ข๐๐ข๐๐ฅ ๐๐ข๐ง๐ข๐ฌ๐ญ๐๐ซ๐ฎ๐ฅ
๐๐๐ฎ๐๐๐ญฬฆ๐ข๐๐ข, ๐ฉ๐ซ๐ข๐ง ๐ข๐ง๐ญ๐๐ซ๐ฉ๐๐ฅ๐๐ซ๐
๐ฉ๐๐ซ๐ฅ๐๐ฆ๐๐ง๐ญ๐๐ซ๐ฬ . ๐๐ฬ๐ฌ๐ฉ๐ฎ๐ง๐ฌ๐ฎ๐ฅ, ๐ฉ๐ ๐ฌ๐๐ฎ๐ซ๐ญ, ๐ ๐๐ฬ
๐๐ข ๐ฌ๐ฎ๐ง๐ญ ๐จ๐ค ๐๐ฎ ๐ฎ๐ง ๐๐จ๐ง๐ฌ๐ข๐ฅ๐ข๐๐ซ ๐ฅ๐ ๐ฉ๐๐ฌ๐ญ๐ ๐๐๐ ๐๐
๐๐จ๐ฉ๐ข๐ข, ๐๐ ๐ฉ๐๐ฌ๐ญ๐ ๐ญ๐ซ๐๐ข ๐จ๐ซ๐ข ๐ฆ๐๐ข ๐ฆ๐ฎ๐ฅ๐ญ ๐๐๐๐ฬ๐ญ
๐ฌ๐ญ๐๐ง๐๐๐ซ๐๐ฎ๐ฅ ๐ข๐ง๐ญ๐๐ซ๐ง๐๐ญฬฆ๐ข๐จ๐ง๐๐ฅ ๐ซ๐๐๐จ๐ฆ๐๐ง๐๐๐ญ.
๐ฬฆ๐ข ๐๐ ๐ฆ๐ข-๐๐ฎ ๐ฌ๐ฉ๐ฎ๐ฌ ๐ขฬ๐ง ๐ซ๐ฬ๐ฌ๐ฉ๐ฎ๐ง๐ฌ ๐๐ฬ ๐ฏ๐จ๐ซ ๐๐๐๐
๐ข๐ง ๐๐๐๐ฌ๐ญ ๐ฌ๐๐ง๐ฌ? ๐๐๐๐๐!
Suntem tot mai bine, nu?
Niciun angajament de creศtere a numฤrului de posturi de consilier, nici
mฤcar o mฤsurฤ, niciun
termen ศi niciun angajamentโฆ.absolut nimic.
,,รntr-o lume care aratฤ radical diferit faศฤ de secolul XX, Romรขnia
continuฤ sฤ evalueze copiii printr-un model construit pentru o altฤ
realitate. La finalul gimnaziului, copiii sunt รฎncฤ evaluaศi รฎntr-o logicฤ
foarte apropiatฤ de cea de acum 50 de ani. Pentru generaศia pฤrinศilor ศi
bunicilor lor, acest tip de examen โ โTreapta Iโ โ a funcศionat รฎntr-un
anumit context istoric ศi social. Dar, รฎntre timp, lumea s-a schimbat
fundamental: trฤim รฎn epoca inteligenศei artificiale, a maศinilor autonome,
a transformฤrilor rapide ศi a meseriilor care se reinventeazฤ permanent.
Studiile OECD ศi rezultatele PISA indicฤ รฎn mod explicit cฤ sistemul
educaศional romรขnesc nu mai rฤspunde nevoilor societฤศii de astฤzi. De
aceea, รฎntrebarea nu este dacฤ avem nevoie de evaluare, ci dacฤ evaluฤm
ceea ce conteazฤ cu adevฤrat pentru viitorul acestor copii.
La 14 ani, un copil poate avea aptitudini extraordinare de comunicare,
creativitate, leadership, programare, design, rezolvare de probleme sau
lucru รฎn echipฤ. Poate avea autonomie, inteligenศฤ emoศionalฤ ศi
capacitatea de a construi proiecte sau de a transfera ceea ce รฎnvaศฤ รฎn
contexte reale,
dar dintre cele mai mari pierderi ale acestui model este cฤ mulศi copii
valoroศi ajung, la 13-14 ani, sฤ creadฤ cฤ nu sunt โdestul de buniโ doar
pentru cฤ nu performeazฤ perfect รฎntr-un tip foarte รฎngust de evaluare.
Unii adolescenศi รฎnfloresc academic mai devreme, alศii mai tรขrziu.
Un sistem sฤnฤtos nu confundฤ ritmurile diferite de dezvoltare cu lipsa de
valoare sau de potenศial ศi se preocupฤ de sฤnฤtatea psihicฤ a copilului. โ
Voi continua prin instrumente parlamentare pรขnฤ se va schimba ceva! Trebuie
sฤ schimbe!
[analyse_source url=”https://buzaumedia.ro/stiri-buzau/oana-matache-apel-copii/”]
