[analyse_image type=”featured” src=”https://img.svnews.ro/foto/2026/02/21/519158/187d4815d11fe99fe223cd6f2.jpg”]
Președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Dumitru Muscă: ”La peste cinci ani de SUMAL, am vrut să înțeleg ce a făcut sistemul nu din comunicate, ci din hotărârile instanțelor. Concluzia e echilibrată: SUMAL prinde frauda reală, dar lovește și omul cinstit, pe tehnicalități — un prag depășit, o aplicație picată, o înregistrare imposibilă până în 2022. Nu e rea-credință, e instabilitatea regulilor. Ce am învățat și ce aștept de la SUMAL 3.0:
La peste cinci ani de la operaționalizarea sa obligatorie, SUMAL 2.0 poate fi evaluat dincolo de comunicate. Sistemul a înlocuit definitiv versiunea anterioară de la 1 februarie 2021, iar de atunci a produs efecte juridice reale. Hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile pe circulația materialelor lemnoase oferă o oglindă fidelă a sistemului în viața reală. Citite împreună, ele duc la o concluzie echilibrată: SUMAL își face treaba acolo unde a fost gândit să o facă, dar produce și efecte colaterale care merită corectate.
Ce funcționează
Să începem cu ce funcționează: SUMAL prinde frauda reală. Acolo unde există intenție de eludare, sistemul lasă urme, iar instanțele le validează ca probe. Oprirea intenționată a datelor mobile, ca avizul să nu ajungă pe server. Fotografii realizate de pe ecranul altui dispozitiv, nu de pe încărcătura reală. Descărcarea în altă locație decât cea declarată. În aceste cazuri, sancțiunile și condamnările se mențin. România are astăzi o infrastructură de trasabilitate pe care multe state forestiere nu o au, cu peste 92.000 de utilizatori și aproximativ 20.000 de avize emise zilnic. Sub acest aspect, sistemul este un câștig.
Ce produce efecte colaterale
O altă categorie de dosare ridică însă o problemă structurală. Materiale lemnoase cu proveniență legală — aviz valabil, act de punere în valoare valabil — sunt reîncadrate drept „fără proveniență” pe temeiuri pur administrative.
Tiparul se repetă. Depășirea pragului de volum, fără înregistrarea ca transportator profesionist. Aplicația căzută la momentul transportului, confirmată chiar de structurile teritoriale. Imposibilitatea obiectivă, până în mai 2022, ca persoanele fizice să se înregistreze, deși norma le obliga. Diferențe scriptic-faptic generate de toleranța de măsurare, acolo unde aceeași stivă, măsurată de doi operatori, dă două rezultate. În numeroase spețe, instanțele anulează aceste procese-verbale, reținând că dubiul profită petentului. Aceste soluții nu protejează frauda. Ele corectează un dezechilibru.
De ce s-a ajuns aici: regulile schimbate prea des
Cauza profundă a litigiilor este ritmul schimbării normelor. În cinci ani s-au succedat trei regimuri: HG 497/2020, modificarea adusă prin HG 512/2022 și noul Cod silvic, Legea 331/2024, în vigoare din ianuarie 2025.
Un exemplu, dintre mai multe: până la 20 aprilie 2022, transportul a peste 20 mc fără înregistrare nu era sancționat expres ca lemn „fără proveniență”. Abia HG 512/2022 a introdus, prin art. 12 lit. o), această consecință directă. Înainte și după acea dată, aceeași faptă a fost judecată diferit — unele instanțe au reținut contravenția, altele au respins-o, pe motiv că sancțiunea nu exista încă în normă. La fel, definiția transportatorului profesionist s-a raportat întâi la „12 luni consecutive”, apoi la „an calendaristic”, două repere care dau rezultate diferite pentru același șir de transporturi. Iar persoanele fizice nu s-au putut înregistra efectiv ca profesioniști decât din mai 2022, deși norma le obliga mai devreme — un interval în care obligația exista, dar mijlocul de a o îndeplini, nu.
A fost nevoie de Decizia nr. 45/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a confirma linia majoritară. Când norma se schimbă mai repede decât poate fi asimilată, predictibilitatea suferă — pentru operator și pentru agentul de control deopotrivă.
Ce urmează
Ministerul a recunoscut că arhitectura SUMAL 2.0 și-a atins limitele și a pus în transparență SUMAL 3.0, cu analiză de risc prin inteligență artificială și interconectare cu RO e-Transport. Noul Cod înăsprește, de asemenea, regimul răspunderii, aducând noi răspunderi penale în zona faptelor silvice. Cu atât mai mult, distincția dintre fraudă și eroare devine esențială: când consecințele pot urca până la planul penal, o tehnicalitate nu mai poate avea aceleași efecte ca o faptă intenționată.
Poziția ASFOR
Lecția celor peste cinci ani este constructivă. Sistemul e bun. Trebuie să devină și just. ASFOR a susținut digitalizarea trasabilității de la început și consideră SUMAL un instrument necesar sectorului. Tocmai din această poziție, ASFOR vede o singură direcție firească pentru SUMAL 3.0: el trebuie construit în jurul unei distincții simple — cel care ascunde lemnul și cel care îl declară, dar se împiedică de o procedură sau de o eroare a programului independentă de modul lui de acțiune, nu pot primi același tratament. Asta înseamnă proporționalitatea sancțiunii, prezumția de bună-credință pentru materialul lemnos însoțit de documente de proveniență și garanția că o disfuncționalitate a aplicației nu se transformă în vinovăția operatorului. Testul noului sistem nu va fi numărul de alerte generate, ci numărul de operatori corecți care nu mai ajung, fără temei, în fața instanței.
Această analiză are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Dumitru Muscă: ”La peste cinci ani de SUMAL, am vrut să înțeleg ce a făcut sistemul nu din comunicate, ci din hotărârile instanțelor. Concluzia e echilibrată: SUMAL prinde frauda reală, dar lovește și omul cinstit, pe tehnicalități — un prag depășit, o aplicație picată, o înregistrare imposibilă până în 2022. Nu e rea-credință, e instabilitatea regulilor. Ce am învățat și ce aștept de la SUMAL 3.0:
La peste cinci ani de la operaționalizarea sa obligatorie, SUMAL 2.0 poate fi evaluat dincolo de comunicate. Sistemul a înlocuit definitiv versiunea anterioară de la 1 februarie 2021, iar de atunci a produs efecte juridice reale. Hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile pe circulația materialelor lemnoase oferă o oglindă fidelă a sistemului în viața reală. Citite împreună, ele duc la o concluzie echilibrată: SUMAL își face treaba acolo unde a fost gândit să o facă, dar produce și efecte colaterale care merită corectate.
Ce funcționează
Să începem cu ce funcționează: SUMAL prinde frauda reală. Acolo unde există intenție de eludare, sistemul lasă urme, iar instanțele le validează ca probe. Oprirea intenționată a datelor mobile, ca avizul să nu ajungă pe server. Fotografii realizate de pe ecranul altui dispozitiv, nu de pe încărcătura reală. Descărcarea în altă locație decât cea declarată. În aceste cazuri, sancțiunile și condamnările se mențin. România are astăzi o infrastructură de trasabilitate pe care multe state forestiere nu o au, cu peste 92.000 de utilizatori și aproximativ 20.000 de avize emise zilnic. Sub acest aspect, sistemul este un câștig.
Ce produce efecte colaterale
O altă categorie de dosare ridică însă o problemă structurală. Materiale lemnoase cu proveniență legală — aviz valabil, act de punere în valoare valabil — sunt reîncadrate drept „fără proveniență” pe temeiuri pur administrative.
Tiparul se repetă. Depășirea pragului de volum, fără înregistrarea ca transportator profesionist. Aplicația căzută la momentul transportului, confirmată chiar de structurile teritoriale. Imposibilitatea obiectivă, până în mai 2022, ca persoanele fizice să se înregistreze, deși norma le obliga. Diferențe scriptic-faptic generate de toleranța de măsurare, acolo unde aceeași stivă, măsurată de doi operatori, dă două rezultate. În numeroase spețe, instanțele anulează aceste procese-verbale, reținând că dubiul profită petentului. Aceste soluții nu protejează frauda. Ele corectează un dezechilibru.
De ce s-a ajuns aici: regulile schimbate prea des
Cauza profundă a litigiilor este ritmul schimbării normelor. În cinci ani s-au succedat trei regimuri: HG 497/2020, modificarea adusă prin HG 512/2022 și noul Cod silvic, Legea 331/2024, în vigoare din ianuarie 2025.
Un exemplu, dintre mai multe: până la 20 aprilie 2022, transportul a peste 20 mc fără înregistrare nu era sancționat expres ca lemn „fără proveniență”. Abia HG 512/2022 a introdus, prin art. 12 lit. o), această consecință directă. Înainte și după acea dată, aceeași faptă a fost judecată diferit — unele instanțe au reținut contravenția, altele au respins-o, pe motiv că sancțiunea nu exista încă în normă. La fel, definiția transportatorului profesionist s-a raportat întâi la „12 luni consecutive”, apoi la „an calendaristic”, două repere care dau rezultate diferite pentru același șir de transporturi. Iar persoanele fizice nu s-au putut înregistra efectiv ca profesioniști decât din mai 2022, deși norma le obliga mai devreme — un interval în care obligația exista, dar mijlocul de a o îndeplini, nu.
A fost nevoie de Decizia nr. 45/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a confirma linia majoritară. Când norma se schimbă mai repede decât poate fi asimilată, predictibilitatea suferă — pentru operator și pentru agentul de control deopotrivă.
Ce urmează
Ministerul a recunoscut că arhitectura SUMAL 2.0 și-a atins limitele și a pus în transparență SUMAL 3.0, cu analiză de risc prin inteligență artificială și interconectare cu RO e-Transport. Noul Cod înăsprește, de asemenea, regimul răspunderii, aducând noi răspunderi penale în zona faptelor silvice. Cu atât mai mult, distincția dintre fraudă și eroare devine esențială: când consecințele pot urca până la planul penal, o tehnicalitate nu mai poate avea aceleași efecte ca o faptă intenționată.
Poziția ASFOR
Lecția celor peste cinci ani este constructivă. Sistemul e bun. Trebuie să devină și just. ASFOR a susținut digitalizarea trasabilității de la început și consideră SUMAL un instrument necesar sectorului. Tocmai din această poziție, ASFOR vede o singură direcție firească pentru SUMAL 3.0: el trebuie construit în jurul unei distincții simple — cel care ascunde lemnul și cel care îl declară, dar se împiedică de o procedură sau de o eroare a programului independentă de modul lui de acțiune, nu pot primi același tratament. Asta înseamnă proporționalitatea sancțiunii, prezumția de bună-credință pentru materialul lemnos însoțit de documente de proveniență și garanția că o disfuncționalitate a aplicației nu se transformă în vinovăția operatorului. Testul noului sistem nu va fi numărul de alerte generate, ci numărul de operatori corecți care nu mai ajung, fără temei, în fața instanței.
Această analiză are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
[analyse_source url=”https://www.svnews.ro/analiza-pertinenta-la-peste-cinci-ani-de-sumal-presedintele-asfor-dumitru-ciprian-musca-sumal-prinde-frauda-reala-dar-loveste-si-omul-cinstit/545541/”]