LECȚIA DE ISTORIE: Moara Zangopol de la Buzău, simbol al modernizării economice interbelice

Petre V. Zangopol (Zangopoulos), mare industriaș și filantrop (1875, Epir – pe atunci teritoriu otoman – 1951, Buzău), a fost una dintre figurile marcante ale vieții economice și sociale buzoiene.

Și-a făcut studiile în localitatea natală, iar în 1896 a venit în România, stabilindu-se la Buzău. Până în 1908 a condus o mică firmă de comerț cu cereale și produse coloniale. Ulterior a luat în arendă Moara „Garoflid”, aflată la marginea orașului, spre Bariera Focșani.

În 1921 a cumpărat un teren de 27.429 mp lângă Gara Buzău și, la 26 iunie, a înființat Societatea în nume colectiv „Moara Zangopol”. Obiectul de activitate al acesteia era exploatarea unei fabrici de făină, a unei fabrici de paste făinoase și a unei distilerii de petrol și derivate. Construcția clădirilor a început la 19 mai 1922, iar moara automată „P. V. Zangopol”, echipată cu utilaje moderne aduse de la Viena, a intrat în funcțiune la 14 octombrie 1923. Motorul său, scos din uz înainte de 1989, se află astăzi la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din București.

Un alt mare merit al lui Petre V. Zangopol este ridicarea clădirii Școlii nr. 10 din cartierul Mihai Viteazul, care îi poartă numele. Cum școala funcționa de șapte ani într-un spațiu închiriat, el a donat, în 1935, suma de 200.000 lei, cu condiția ca instituția să îi poarte numele, iar Primăria să contribuie cu o sumă similară. Municipalitatea a cedat gratuit terenul de 4.701 mp, dar pentru că fondurile erau insuficiente, Petre și soția sa, Hrisula, au decis să acopere integral costurile construcției. Noua clădire a fost inaugurată la 5 octombrie 1935, iar prin Decretul Regal nr. 522/23 martie 1936 școala a primit oficial numele donatorilor.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, prin decizia nr. 7419/21 august 1948, moara lui Petre V. Zangopol a fost naționalizată sub denumirea „Moara 11 Iunie”, fiind trecută în subordinea Comcereal. În prezent, aceasta se află în proprietatea Societății „Boromir”.