[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-economice-fratii-paval-au-primit-verde-sa-preia-magazinele-carrefour/mediaPool/uIpwPt6.jpg”]
MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Frații Pavăl au primit verde să preia magazinele Carrefour
|
Consiliul Concurenţei a aprobat preluarea grupului Carrefour de către Pavăl Holding
Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat tranzacţia prin care Pavăl Holding intenţionează să preia grupul Carrefour în România, respectiv Carrefour România S.A., Supeco Investment S.R.L., Bringo Magazin S.R.L. şi Columbus Active S.R.L. Autoritatea de concurenţă a analizat, cu toate că activităţile celor două grupuri implicate în tranzacţie nu se suprapun, posibilele efecte ale operaţiunii atât pe piaţa achiziţiilor de bunuri de consum curent, preponderent alimentare, la nivel naţional, cât şi pe piaţa comercializării cu amănuntul a acestor produse către consumatorii finali, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei. Analiza a vizat, pe de o parte, relaţia dintre retaileri şi producători sau distribuitori, în care retailerii acţionează în calitate de cumpărători, iar, pe de altă parte, relaţia dintre retaileri şi consumatorii finali. „În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că tranzacţia notificată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte semnificativă a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, se precizează în comunicat. Grupul Pavăl Holding, deţinut de Dragoş şi Adrian Pavăl, este prezent în România prin companii prezente în mai multe sectoare economice, cea mai cunoscută fiind reţeua de magazine de bricolaj Dedeman. Alte activităţi vizează comercializarea cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, comercializarea de produse de larg consum, alimentare şi nealimentare, în special cele destinate copiilor şi mamelor/familiei, fabricarea de produse pentru construcţii, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, precum şi activităţi de dezvoltare imobiliară, închiriere şi subînchiriere de bunuri proprii sau închiriate. Grupul Carrefour operează în România magazine de vânzare cu amănuntul, sub formă de hipermarketuri (Carrefour), magazine de tip supermarket (Carrefour Market), magazine de proximitate (Carrefour Express) şi magazine de tip discount (Supeco). Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naţionale de concurenţă, după eliminarea in-formaţiilor cu caracter confidential, arată Consiliul Concurenţei.
Petrolul se ieftinește, iar carburanții se scumpesc în România
l oficialii AEI susțin că acest fenomen curios este determinat de plafoarea adaosului comercial
Când petrolul se ieftinește, iar carburanții se scumpesc, România devine un caz unic în Europa din cauza unei măsuri guvernamentale care a fost prezentată drept un instrument de protecție a consumatorilor, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată marți. ‘Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înțeles. În perioada respectivă, cotația petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicații convingătoare, mulți consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc prețurile când principalii indicatori ai pieței nu justifică o astfel de mișcare? Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecție a consumatorilor’, arată analistul. El amintește că prin OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, Guvernul a instituit o stare de criză pe piața carburanților și a impus plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei anului 2025. Măsura a fost prezentată ca un mecanism menit să reducă prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și să împiedice eventualele speculații într-o perioadă de volatilitate internațională. Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice, avertizează Chisăliță. În mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Este mecanismul clasic prin care funcționează piața. ‘Însă, plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii’, comentează președintele AEI. Acesta consideră că astfel apare un paradox. ‘Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare’, explică specialistul. Astfel, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. ‘Este un fenomen cunoscut în teoria economică și observat în numeroase piețe reglementate, efect de ‘focalizare’ a prețurilor în jurul plafonului (a se vedea piața gazelor). În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil’, precizează Chisăliță. În cazul României, crede analistul, efectul poate fi amplificat de structura pieței carburanților. Aceasta este dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile. Într-o astfel de piață, o limită administrativă poate avea efecte diferite față de cele întâlnite într-un sector puternic concurențial.
Berea este preferată după activitățile fizice și în timpul vizionării competițiilor sportive
Berea este prezentă în momentele de după efortul fizic și în timpul vizionării competițiilor sportive, relevă un studiu realizat la solicitarea Centrului de Studii despre Bere de către Reveal Marketing Research, dat marți publicității. Astfel, 52% dintre românii care practică activități sportive aleg să socializeze la o bere după efort, cel puțin ocazional (16% frecvent și 36% uneori). De asemenea, 46% dintre aceștia consideră că berea se potrivește bine sau foarte bine cu momentele de relaxare de după mișcare. ‘Fie că vorbim despre competiții de amatori sau pur și simplu despre mișcare de întreținere, berea – inclusiv în variantele sale fără alcool, din ce în ce mai populare – își menține poziția de partener de încredere al momentelor de destindere de după. Berea are o lungă tradiție ca facilitator al socializării, iar acest studiu confirmă faptul că asocierea sa cu fenomenul sportiv este profund ancorată chiar în nevoia românilor de conectare reală’, consideră Alin Popescu, Secretar general Centrul de Studii despre Bere, citat în prezentarea studiului. Analiza pe segmente de vârstă indică faptul că 67% dintre tinerii din segmentul 18-24 ani, care fac sport, aleg să își prelungească timpul petrecut cu prietenii la o bere, după antrenament. În plus, 61% dintre românii din segmentul 25-34 ani, care fac sport, continuă bucuria mișcării la o bere cu prietenii. Iar cei din segmentul 35-44 ani sunt cei care asociază cel mai mult berea cu momentele de destindere de după efort fizic (53%). În ceea ce privește preferințele în funcție de gen, bărbații care fac sport preferă într-o mai mare măsură consumul de bere după efort fizic, comparativ cu femeile (64% vs. 40%), cel mai probabil și pentru că asociază mai mult berea cu ideea de relaxare (54% vs. 38%). Atunci când vine vorba de urmărirea competițiilor sportive, berea este aproape indispensabilă. 65% dintre respondenți consumă bere cel puțin uneori când se uită la meciuri, în timp ce un procent semnificativ de 25% declară că beau bere ‘aproape întotdeauna’ în timpul transmisiilor sportive. Dintre bărbați, 76% asociază berea cu vizionarea meciurilor, comparativ cu 54% dintre femei. În plus, tinerii din segmentul 18-24 ani aleg să consume bere în timpul transmisiilor sportive în proporție de 73%. Cei mai atașați de acest obicei sunt cei din segmentul de vârstă 25-34 ani: o treime dintre ei păstrează obiceiul de a bea o bere ‘aproape întotdeauna’ când urmăresc competiții sportive. Studiul a analizat și rolul pe care românii îl atribuie berii în momentele de celebrare a unei victorii sportive. Astfel, 27% dintre respondenți spun că rolul principal al berii este să contribuie la atmosfera de grup (procentul urcă la 30% în rândul tinerilor de 18-24 ani). ‘Vizionarea unui meci de fotbal, de pildă, nu mai este de mult timp o activitate pasivă, ci un eveniment social în toată regula, capabil să transforme instantaneu orice sufragerie sau terasă într-o tribună plină de energie. Datele concluzionează faptul că berea în România acționează ca un ‘conector social’. Ea nu doar însoțește fenomenul sportiv, ci amplifică bucuria jocului, transformând efortul fizic sau vizionarea unui meci într-o experiență colectivă completă, bazată pe relaxare și voie bună’, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
Biletele de avion nu dau semne că se vor ieftini în perioada următoare
Companiile aeriene ar putea economisi zeci de miliarde de dolari după scăderea preţului petrolului provocată de acordul interimar dintre Statele Unite şi Iran, însă pasagerii nu ar trebui să se aştepte la ieftinirea rapidă a biletelor de avion, transmite Reuters. Analiştii din industrie estimează că transportatorii aerieni vor folosi mai întâi economiile rezultate din reducerea costurilor cu combustibilul pentru a-şi reface profiturile afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, înainte de a reduce tarifele. Piaţa americană oferă cel mai clar exemplu. Deşi companiile aeriene au majorat preţurile biletelor şi taxele pentru bagaje în ultimele luni, aceste creşteri nu au compensat integral explozia costurilor cu combustibilul. Preţul combustibilului pentru avioane în Statele Unite a scăzut de la un vârf de 4,88 dolari pe galon atins la începutul lunii aprilie la aproximativ 2,85 dolari pe galon pe 17 iunie. Dacă această scădere se va menţine, factura anuală cu combustibilul a industriei aeriene americane s-ar putea reduce cu peste 40 de miliarde de dolari. Totuşi, datele din industrie arată că între ianuarie şi mai preţurile combustibilului au crescut de peste trei ori mai repede decât tarifele aeriene. Potrivit estimărilor Deutsche Bank, companiile aeriene americane au reuşit să recupereze prin majorarea tarifelor doar aproximativ 60 de cenţi pentru fiecare dolar suplimentar cheltuit pe combustibil. Unele companii au recuperat chiar mai puţin. Alaska Air a declarat că a compensat doar aproximativ o treime din creşterea costurilor, în timp ce Delta Air Lines, United Airlines şi American Airlines au recuperat între 40% şi 50%. Directorul general al United Airlines, Scott Kirby, a declarat că operatorul se apropie de recuperarea integrală a creşterii costurilor prin majorarea preţurilor şi estimează că acest obiectiv ar putea fi atins până la sfârşitul anului. În prezent, tarifele interne din Statele Unite rezervate cu o săptămână înainte de plecare sunt cu peste 34% mai mari decât în urmă cu un an. Analiştii consideră că marea întrebare este dacă operatorii vor reuşi să menţină aceste preţuri ridicate şi după ieftinirea combustibilului. În Europa, efectele ar putea fi diferite în funcţie de tipul zborurilor.
Instagram vrea să ofere filmări mai lungi pentru TV
Instagram anunţă că va încerca să ofere conţinut video de durată mai mare pentru televizoare, într-o încercare de a concura inclusiv cu platforme de streaming precum Netflix şi DisneyÂ. Platforma socială deţinută de Meta explorează în prezent variantele pe care le are la dispoziţie pentru a deveni un jucător mai important şi pe televizoare, nu doar pe telefoane. Pentru Instagram, care este o reţea socială ce se bazează pe conţinutul creat de oameni, asta poate însemna transmisiuni directe şi serii cu mai multe episoade. Una dintre opţiuni, la care compania americană a apelat şi în trecut, ar fi să motiveze financiar creatorii de conţinut pentru a produce filmări mai lungi, în speranţa că oamenii le vor prefera în locul unor filme sau seriale adevărate. Planul actual vine după ce, anul trecut, Instagram a lansat o aplicaţie pentru televizoare, iar acum această aplicaţie ajunge să fie disponibilă şi pe televizoarele Samsung. Aplicaţia Instagram pentru televizor dobândeşte acum şi mai multe funcţionalităţi noi, în frunte cu suportul pentru video orizontal, mult mai potrivit pentru ecranul lat al televizoarelor. Instagram testează în prezent şi o secţiune special dedicată filmărilor orizontale, pentru a facilita descoperirea acestui format pentru utilizatorii care accesează platforma de pe TV.
Preţurile petrolului au intrat la apă
Preţurile petrolului au încheiat şedinţa de luni în scădere cu peste 3%, după ce negocierile dintre Statele Unite şi Iran au redus îngrijorările privind aprovizionarea globală cu ţiţei şi au diminuat riscul unor perturbări majore în Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters. Petrolul Brent, referinţa internaţională, a scăzut cu 2,67 dolari, sau 3,31%, închizând la 77,90 dolari pe baril. Petrolul american WTI cu livrare apropiată a coborât cu 1,78 dolari, sau 2,32%, până la 74,82 dolari pe baril, în timp ce contractul pentru luna august a închis la 73,86 dolari pe baril. Piaţa a avut o evoluţie volatilă pe parcursul zilei. La începutul tranzacţiilor, Brent urcase până la 82,30 dolari pe baril după declaraţiile preşedintelui american Donald Trump privind posibilitatea reluării războiului cu Iranul şi după anunţul Teheranului că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Ulterior, sentimentul investitorilor s-a schimbat după ce vicepreşedintele american, JD Vance, a declarat că s-au înregistrat progrese în negocierile cu Iranul şi că traficul prin Strâmtoarea Ormuz continuă să fie posibil.
Acţiunile SpaceX au scăzut cu 12%
Acţiunile SpaceX au scăzut cu aproximativ 12% luni, îndreptându-se către a treia zi consecutivă de pierderi şi prelungind corecţia care a urmat unuia dintre cele mai spectaculoase debuturi bursiere din istorie, transmite CNBC. Compania fondată de Elon Musk a început să fie tranzacţionată pe bursă pe 12 iunie şi a atras imediat un interes uriaş din partea investitorilor. În primele două şedinţe complete de tranzacţionare, valoarea de piaţă a SpaceX a crescut atât de mult încât a depăşit temporar companii precum Amazon şi chiar Microsoft, transformând grupul într-una dintre cele mai valoroase companii din lume. Entuziasmul iniţial s-a diminuat însă rapid. După scăderi de 5% şi 3,6% în şedinţele de miercuri şi joi de săptămâna trecută, titlurile au continuat să se deprecieze luni. La preţul de aproximativ 160 de dolari pe acţiune, SpaceX rămâne totuşi cu circa 37% peste preţul de ofertă publică iniţială de 135 de dolari stabilit la listare.
Chevron va alimenta cu gaze naturale un uriaş centru de date Microsoft
Compania petrolieră Chevron şi Microsoft au anunţat un acord pe 20 de ani pentru alimentarea cu energie a unui centru de date uriaş din vestul statului Texas, destinat dezvoltării şi operării aplicaţiilor de inteligenţă artificială, transmite CNBC. Proiectul, denumit Project Kilby, va avea un consum estimat de aproape 2,7 gigawaţi de electricitate, echivalentul necesarului energetic pentru aproximativ două milioane de locuinţe. Cea mai mare parte a energiei va fi produsă cu ajutorul unor turbine pe gaze naturale furnizate de GE Vernova, partener al Chevron. Alte turbine vor fi furnizate de Caterpillar. Sistemul energetic va fi dedicat exclusiv centrului de date şi nu va fi conectat la reţeaua publică de electricitate, ceea ce îi va permite să funcţioneze independent de infrastructura energetică regională.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-fratii-paval-au-primit-verde-sa-preia-magazinele-carrefour”]