[analyse_image type=”featured” src=”https://zdvi.cname.ro/_/mozaic-Stiri-internaTionale-donald-trump-a-semnat-protocolul-acordului-cu-iranul-la-castelul-versailles/mediaPool/ucj4M8Z.jpeg”]
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Donald Trump a semnat protocolul acordului cu Iranul la Castelul Versailles
|
Preşedintele american Donald Trump a semnat miercuri, în timpul unei vizite împreună cu omologul său francez Emmanue Macron la castelul Regelui Soare, protocolul acordului între Statele Unite şi Iran, declară surse Axios. Câteva minute mai târziu, Ministerul iranian de Externe a confirmat că preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a semnat acordul cu Statele Unite.
”Textul protocolului acordului de la Islamabad a fost finalizat prin semnarea preşedinţilor. Este de-acum timpul să se pună la încercare punerea în aplicare a acestui acord”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Esmail Baghai, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna. El a precizat că această semnare a fost făcută în mod electronic şi că o ceremonie de semnare ”nu-şi avea locul”.
Ceremonia de semnare oficială a vicepreşedintelui american J. D. Vance şi a preşedintelui Parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf, prevăzută iniţial în Elveţia, vineri, pare în prezent fără obiect, a subliniat el.
Negocieri de 60 de zile
Textul protocolului acordului, citit miercuri de către un oficial american unor jurnalişti la telefon, prevede ca Statele Unite să suspende, încă de la semnare, sancţiunile impuse vânzării de petrol iranian. Ele se angajează să ridice toate sancţiunile impuse Teheranului, în cazul încheierii unui acord definitiv, după o perioadă de negocieri de 60 de zile.
În următoarele două luni, cele două ţări urmează să negocieze un mecanism care să permită tratarea stocurilor iraniene ”recurgând minimum la o metodă de diluare la faţa locului sub supervizarea AIEA”, a subliniat acest oficial, care a salutat o ”victorie majoră” a Washingtonului.
La rândul său, Iranul urmează să permită, potrivit acestui oficial, într-un termen de 30 de zile, deplina restabilire a circulaţiei maritime în Strâmtoarea Ormuz, a cărei blocaj persistent a afectat economia mondială. Statele Unite se angajează, de asemenea, în cazul ajungerii la un acord definitiv, să faciliteze ”împreună cu partenerii lor regionali” din Golful Persic deblocarea unui fond în valoare de 300 de miliarde de dolari în vederea reconstrucţiei şi dezvotării economice a Iranului, fără vreo participare financiară americană.
Ucraina loveşte o rafinărie importantă de petrol din Moscova pentru a doua oară într-o săptămână
Ucraina a lovit o rafinărie importantă de petrol din Moscova joi dimineaţă devreme, pentru a doua oară în această săptămână, au declarat oficialii ruşi, pe măsură ce Kievul vizează din ce în ce mai mult infrastructura energetică rusă prin atacuri cu rază lungă de acţiune, relatează CNN.
Mai multe drone au lovit rafinăria de petrol din Moscova, situată în districtul Kapotnia din sud-estul oraşului, a declarat Serghei Sobianin, primarul capitalei ruse. Peste 60 de drone care se îndreptau spre Moscova au fost doborâte, a spus el. „Forţele de apărare aeriană continuă să respingă un atac masiv”, a adăugat edilul.
O înregistrare video geolocalizată de CNN a arătat momentul unei explozii la rafinărie. În înregistrare, se poate observa un fum negru şi dens care se ridică dintr-o secţiune a instalaţiei, înainte ca o explozie puternică să zguduie o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperişul unui rezervor mare de combustibil.
Atacul de joi de la Moscova vine după ce un atac cu drone „a avariat o instalaţie din incinta” aceleiaşi rafinării marţi. Atacul a oprit operaţiunile la rafinărie.
Mai la sud, în regiunea Rostov din Rusia, un alt atac cu drone a ucis, joi, un civil şi a rănit alţi doi, a avariat o locomotivă şi a provocat incendii la două obiective comerciale, a declarat guvernatorul regional Iuri Sliusar, potrivit TASS.
După atacul de marţi asupra rafinăriei din Moscova, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că armata ţării sale a folosit arme cu rază lungă de acţiune pentru a lovi instalaţii aflate la „500 de kilometri distanţă” şi a prezentat atacurile intensificate ale Kievului întreprinse adânc în teritoriul rus ca o strategie-cheie pentru a forţa Moscova să pună capăt războiului.
În ultimele luni, Ucraina a lansat atacuri ample cu drone împotriva rafinăriilor şi instalaţiilor militare ruseşti, ţintele incluzând baze navale, depozite de petrol şi terminale. Unele atacuri au avut loc în regiunea Leningrad, unde Sankt Petersburg a găzduit recent forumul său economic global.
Bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puţin o treime din veniturile sale, potrivit analiştilor. De la începutul războiului din Ucraina, cercul cumpărătorilor de petrol rusesc s-a redus, datorită sancţiunilor mai stricte impuse de Uniunea Europeană şi de Washington – deşi războiul din Iran s-a dovedit a fi o mană cerească, Moscova beneficiind de creşterea preţurilor globale la combustibil şi de relaxarea sancţiunilor.
Totuşi, atacurile aproape zilnice ale Ucrainei asupra infrastructurii petroliere şi-au lăsat amprenta. Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, s-a confruntat cu penurie de petrol şi raţionalizarea benzinei la începutul acestei luni, după ce atacurile ucrainene au restricţionat aprovizionarea rutieră în întreaga regiune.
Marţi dimineaţă, Trump a încurajat Rusia să accepte un acord care să pună capăt războiului, aflat acum în al cincilea an. „Rusia a pierdut un număr imens de oameni, la fel şi Ucraina”, a spus el.
Partidul Comunist din Cuba a aprobat un pachet de reforme în direcţia unei economii de piaţă
Cea mai înaltă autoritate a Partidului Comunist Cubanez (PCC) a aprobat miercuri un pachet de reforme care vizează o orientare mai puternică către economia de piaţă, într-un moment în care insula, supusă presiunilor din partea Washingtonului, traversează o criză economică extrem de gravă, relatează AFP.
„Comitetul Central al Partidului aprobă noile propuneri de transformări economice şi sociale”, a anunţat televiziunea de stat, după ce forul s-a reunit într-o sesiune plenară extraordinară pentru a discuta aproximativ douăzeci de propuneri de reforme.
Aceste reforme, dezvăluite recent de guvern, vizează în special deschiderea unui număr mai mare de sectoare către investiţiile private, atragerea unui volum mai mare de capital de la cubanezii din străinătate şi reducerea dimensiunii statului.
Pentru a fi adoptate definitiv, acestea trebuie să fie aprobate şi de Adunarea Naţională a Puterii Populare.
Cu puţin timp înainte, influentul fost preşedinte cubanez Raul Castro îşi exprimase sprijinul faţă de aceste propuneri menite să relanseze o economie aflată în dificultate de mai mulţi ani şi sufocată în prezent de blocada americană. Raul Castro nu mai deţine nicio funcţie oficială, dar rămâne, la 95 de ani, în centrul deciziilor privind viitorul insulei comuniste. El a susţinut aceste reforme într-o scrisoare prezentată în cadrul şedinţei plenare, calificându-le drept „ceea ce se potriveşte cel mai bine Revoluţiei în acest moment”, potrivit preşedinţiei cubaneze.
Aceste anunţuri privind reformele vin în contextul în care preşedintele american Donald Trump aplică o politică de presiune maximă asupra insulei, supusă de aproape cinci luni unui embargo petrolier. Washingtonul nu-şi ascunde dorinţa de a vedea o schimbare a modelului economic, ba chiar a regimului, pe insula situată la aproximativ 150 de kilometri de coastele Floridei.
Blocada petrolieră impusă de Donald Trump în ianuarie a împins economia cubaneză, deja slăbită, la un pas de colaps, provocând întreruperi generalizate de curent electric, precum şi penurii de alimente, combustibil, apă potabilă şi medicamente. Guvernul cubanez, care poartă discuţii cu Statele Unite, a afirmat că aceste reforme urmează să permită atenuarea crizei. Preşedintele Diaz-Canel declarase vineri că gama de activităţi deschise sectorului privat va fi „cât mai largă posibil”.
Întreprinderile private, cu până la 100 de angajaţi, sunt autorizate pe insula comunistă începând din 2021. Aproximativ 10.000 de întreprinderi ocupă un loc din ce în ce mai important în ţesutul economic cubanez. Acestea angajează în prezent o treime din populaţia activă.
Preşedintele cubanez a anunţat, de asemenea, că cubanezii, indiferent dacă locuiesc pe insulă sau în străinătate, vor beneficia de aceleaşi condiţii ca şi investitorii străini, dintre care mulţi s-au retras recent din ţară din teama sancţiunilor americane. Cu câteva luni în urmă, guvernul autorizase deja înfiinţarea de întreprinderi mixte între stat şi sectorul privat, indicând apoi că diaspora cubaneză va putea investi şi deţine întreprinderi private.
Miguel Díaz-Canel a menţionat, de asemenea, „o restructurare a aparatului de stat”, cu o reducere a numărului de ministere şi de funcţionari.
Macron anunţă o „remobilizare a G7” în favoarea Ucrainei
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat miercuri o ”remobilizare a G7” ”extrem de importantă” în vederea unei creşteri a presiunilor împotriva Rusiei, la încheierea Summitului şefilor de stat şi de guvern ai Grupului Celor Şapte (G7) mari puteri industriale, relatează AFP.
“Ne-am angajat să creştem presiunile, inclusiv printr-o consolidare a sancţiunilor noastre, iar această mobilizare a G7 (…) este extrem de importantă”, a anunţat şeful statului francez.
În favoarea Ucrainei, “este pentru prima oară când avem o asemenea convergenţă în G7. Şi este pentru prima oară când avem concluzii atât de clare”, a apreciat el. Statele membre G7 au recunoscut că “nu există nicio voinţă serioasă a Rusiei” de a face pace, a subliniat Emmanuel Macron.
Uciderea în Polonia a unui caricaturist critic cu Putin este un „asasinat politic”
Uciderea în estul Poloniei a unui caricaturist rus exilat, Robert Kuzovkov, cunoscut din cauza desenelor sale în care-l ironizează pe preşedintele rus Vladimir Putin, are toate caracteristicile unui asasinat politic, a declarat miercuri premierul polonez Donald Tusk, relatează AFP. “Totul arată că este vorba despre un asasinat politic”, a declarat Tusk despre acest asasinat, luni, al caricaturistului Robert Kuzovkov, în vârstă de 44 de ani, cunoscut cu numele de artist Semion Skrepeţki. “Dacă a fost comandat de Rusia, atunci este totodată un subiect foarte serios cu o dimensiune internaţională”, a adăugat Tusk.
Potrivit autorităţilor poloneze, caricaturistul rus a fost ucis luni dimineaţa în stradă de către un bărbat neidentificat care a tras trei focuri cu o armă de mână. După ce artistul a căzut, atacatorul s-a apropiat şi l-a mai împuşcat de două ori de aproape.
Autorităţile poloneze i-au propus desenatorului protecţia, dar acesta a refuzat-o. Doi belaruşi au fost arestaţi într-o presupusă legătură cu dosarul, însă au fost eliberaţi, au anunţat miercuri autorităţile judiciare.
O anchetă este în curs în vederea găsirii autorului focurilor de armă. Dosarul ar putea reaprinde tensiuni istorice între Polonia şi vecina sa Rusia, în urma prăbuşirii unei drone atribuite Moscovei în toamna lui 2025.
Semion Skrepeţki s-a făcut cunoscut prin caricaturile sale, uneori provocatoare, ale unor figuri politice ruse de prim-plan. Desenele sale i-au vizat pe preşedintele rus Vladimir Putin, liderul sovietic Iosif Stalin, opozantul Aleksei Navalnîi sau liderul cecen Ramzan Kadîrov. Semion Skrepeţki s-a instalat în Polonia în 2021, afirmând că se temea de persecuţii politice în Rusia. În exil, el şi-a menţinut poziţia iconoclastă, a participat la evenimente ale opoziţiei ruse şi a criticat în mod deschis inclusiv această opoziţie.
Desenatorul a criticat în mod violent Guvernul ucrainean, în mai multe rânduri, pe reţele de socializare. În urma acestor critici, un site ucrainean controversat – Mîrotvoreţ – i-a publicat adresa personală.
Mai mulţi opozanţi ai puterii ruse au fost victime – în străinătate – ale unor atacuri fizice sau cu otravă, de exemplu în Regatul Unit, unde un fost agent FSB, Aleksandr Litvinenko a murit otrăvit cu poloniu în 2006, iar fostul agent dublu rus Serghei Skripal şi fiica sa, Iulia, au supravieţuit unei otrăviri cu noviciok în 2018, care a ucis însă o britanică. Moscova a negat mereu orice implicare în aceste atacuri.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…[analyse_source url=”https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-donald-trump-a-semnat-protocolul-acordului-cu-iranul-la-castelul-versailles”]