ÎCCJ a respins recursul lui Dominic Fritz și a menținut raportul ANI privind conflictul de interese

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins recursul formulat de primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz, împotriva sentinței Curții de Apel Timișoara, menținând astfel concluziile Agenției Naționale de Integritate (ANI) privind existența unei stări de conflict de interese.

Prin decizia pronunțată de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, instanța supremă a validat Raportul de evaluare întocmit de ANI, care a constatat că edilul s-a aflat în conflict de interese în exercitarea funcției.

Potrivit constatărilor reținute în cauză, Dominic Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.

Instanța supremă a reconfirmat, prin această decizie, principiul potrivit căruia existența unui conflict de interese este evaluată în mod obiectiv.

“Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ“, se arată în comunicatul ÎCCJ.

În motivarea situației analizate, s-a reținut existența unei relații financiare directe între alesul local și beneficiarul actului administrativ, participarea primarului la emiterea acestuia, precum și posibilitatea ca interesul personal să influențeze exercitarea imparțială a atribuțiilor publice.

Legislația în vigoare prevede obligația aleșilor locali de a se abține de la participarea la luarea unor decizii atunci când există o situație de conflict de interese. Potrivit principiilor consacrate în materia integrității publice, această obligație urmărește protejarea încrederii cetățenilor în procesul decizional și prevenirea folosirii autorității publice pentru favorizarea unor interese private.