Senatul a adoptat un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru abuzul sexual asupra minorilor și incriminează, pentru prima dată în mod explicit, materialele de abuz generate cu AI (inteligența artificială).

Proiectul rescrie articolul 374 din Codul penal și înlocuiește totodată termenul „pornografie infantilă” cu sintagma „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”.

Potrivit Agerpres, inițiativa a fost votată cu 78 de voturi pentru, 31 împotrivă și cinci abțineri.

Scopul declarat al proiectului este clarificarea cadrului legal privind exploatarea sexuală online a copiilor.

Noua formulare mută accentul pe ideea că astfel de materiale nu reprezintă un simplu „conținut”, ci dovada unor abuzuri reale comise asupra unor minori.

În viziunea inițiatorilor, este vorba despre fapte de abuz documentate, nu despre material obscen.

Pedepse diferențiate în funcție de gravitate

Proiectul stabilește sancțiuni graduale, în raport cu fapta:

• Producerea materialelor — considerată forma cea mai gravă — ar urma să fie pedepsită cu închisoare de la 5 la 12 ani.
• Promovarea sau expunerea acestor materiale — închisoare de la 3 la 10 ani.
• Procurarea, deținerea, stocarea, distribuirea sau punerea la dispoziție — închisoare de la 2 la 7 ani.

Pedepsele pentru accesarea materialelor cresc, de asemenea: de la maximum 3 ani în prezent, la o pedeapsă cuprinsă între 1 și 5 ani. Pentru participarea la spectacole ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, limita urcă de la 1–5 ani la 2–7 ani de închisoare.

Grooming și materiale generate cu inteligență artificială

Una dintre noutățile importante este incriminarea explicită a faptelor de grooming, inclusiv în situațiile în care autorul este el însuși minor.

Proiectul introduce totodată, pentru prima dată, referiri exprese la folosirea inteligenței artificiale — vizând cazurile în care AI este utilizată pentru a genera sau a modifica materiale de abuz sexual asupra minorilor.

„Obiectivul nostru nu este să sancționăm adolescența”

Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane, a susținut că modificările sunt necesare pentru protecția copiilor.

„Le mulțumesc colegilor senatori pentru că au înțeles importanța și urgența acestei inițiative legislative, esențiale pentru protejarea copiilor împotriva abuzurilor și exploatării.

A privi un copil ca pe o marfă, ca pe un bun exploatabil pentru profit, este de neconceput”, a declarat aceasta.

Tușa a subliniat că legea urmărește să fie mai fermă acolo unde faptele sunt grave, fără a transforma în infracțiuni comportamentele firești dintre adolescenți.

„Obiectivul nostru nu este să sancționăm adolescența, ci să combatem exploatarea minorilor, să protejăm victimele și să oferim autorităților un cadru legislativ eficient, adaptat la realitățile tehnologice de astăzi pentru intervenții rapide și proporționale”, a mai spus ea.

Proiectul merge acum la Camera Deputaților, în calitate de for decizional.