Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane de euro). În urma unor investigații, instituția a sesizat încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR.

„Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR”, a transmis instituția.

Bănci amendate de Consiliul Concurenței

 

Amenzile au fost aplicate astfel:

• Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA – 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania SA – 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA, pentru fapta realizată de OTP Bank România SA – 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București – 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA – 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei.

Radu Georgescu: Cifrele arată spectaculos pe ecranele televizoarelor

 

Economistul Radu Georgescu explică într-o postare pe rețelele sociale că, deși amenda e una istorică, motivele sancțiunii nu includ și marja băncii.

„Știi filmele western în care toată lumea se bate cu toată lumea?

Pistoale, scaune sparte în cap, pumni.

Haos total.

În colț, niște tipi cântă la pian și chitară.

Așa suntem noi în România.

Azi a picat o altă bombă în România.

De data asta, bomba este economică.

Consiliul Concurenței a anunțat o amendă astronomică de 3,37 miliarde de lei pentru bănci, pe motiv că ar fi manipulat ROBOR-ul.

Wooow!

Justiție!

Statul își încordează mușchii și protejează cetățenii!

Dar, înainte să scoatem șampania din frigider, hai să ne oprim un pic și să gândim.

Prima întrebare:

Ce naiba înseamnă, de fapt, ROBOR?

În România, ROBOR este ca aloe vera.

Toată lumea a auzit de el.

Toată lumea îl menționează.

Nimeni nu știe exact la ce folosește.

Îți explic pe scurt, din perspectiva unui tip care a fost 4 ani director financiar într-o bancă.

Ce este ROBOR?

 

ROBOR este doar un indicator pur statistic.

El reprezintă dobânda la care băncile își împrumută bani între ele pe piața interbancară.

Aceste împrumuturi se fac, în general, pe perioade foarte scurte, atunci când o bancă are nevoie urgentă de lichiditate.

Dar iată detaliul pe care Consiliul Concurenței pare să-l fi omis:

Împrumuturile dintre bănci reprezintă sub 1% din finanțarea unei bănci.

Restul banilor, adică 99%, vin:

• De la clienți — depozitele tale și ale mele;
• De la acționari — capitalul propriu, obligațiuni.

Deci întrebarea corectă nu era dacă băncile au manipulat ROBOR-ul.

Întrebarea corectă era dacă băncile au acționat ca un cartel pentru a da dobânzi cât mai mici la depozite și a cere dobânzi cât mai mari la credite.

Radu, vorbește românește. 😉

Pe românește: dacă băncile s-au înțeles între ele să ne dea dobânzi cât mai mici atunci când le dăm noi bani în depozite, dar să ne ceară dobânzi uriașe atunci când ne dau credite…

Credite care sunt tot din banii noștri. 🙂

Acolo este grosul profitului pentru bănci.

În plus, valoarea ROBOR-ului nu se stabilește chiar la loz în plic.

Ea va gravita mereu în jurul dobânzii pe care o plătește chiar BNR băncilor care își depun surplusul de bani la BNR.

Se numește facilitatea de depozit.

Azi, 7 iunie 2026, facilitatea de depozit BNR este 5,5%.

ROBOR este 5,84%.

Să fim serioși: dacă tu, ca bancă, ai acorda credite unei alte bănci concurente la o dobândă mai mică decât îți oferă BNR-ul în mod garantat și fără niciun risc, înseamnă că ai o problemă gravă cu aritmetica de clasa a doua, nu că manipulezi piața.

Concluzii:

 

Amenda este istorică.

Cifrele arată spectaculos pe ecranele televizoarelor.

Iar avocații băncilor își freacă deja mâinile, gândindu-se la procesele care vor dura următorii 10 ani prin instanțe.

Dar dobânda la un credit bancar se calculează ca ROBOR + marja băncii.

Despre marja băncii nu vorbește Consiliul Concurenței.

Dacă se demonstrează că au fost influențate atât costul băncii (dobânda la depozit), cât și venitul băncii (dobânda la credit), doar atunci putem să vorbim de cartel.