Prof. Daniel Mahoney

Este profesor emerit la Assumption University,Senior Fellow la Claremont Institute, redactor principal la Law and Liberty și redactor executiv al revistei Perspectives on Political Science.

În mai mult de douăsprezece cărți și peste 500 de articole, eseuri şi recenzii a scris despre arta guvernării, gândirea politică franceză, opera și gândirea politică a lui Aleksandr Soljențîn, conservatorism, religie şi politică, precum şi diverse teme de filozofie politică.

Cartea sa The Statesman as Thinker: Portraits of Greatness, Courage, and Moderation a fost distinsă cu Premiul Palouci pentru Cartea Conservatoare a Anului în 2023.

Ultima sa carte, The Persistence of the Ideological Lie: The Totalitarian Impulse Then and Now a fost publicată de Encounter Books în primăvara anului 2025.

Mahoney a scris pentru o gamă largă de publicații academice şi de interes public, de la The Political Science Reviewer şi Perspectives on Political Science la Public Interest, National Interest, First Things, National Review, Claremont Review of Books, The New Criterion, Modern Age, Commentaire, La Nef,The European Conservative şi Hungarian Review, printre altele.

A editat şi prefațat, de asemenea, scrierile lui Raymond Aron, Aurel Kolnai, Pierre Manent, Bertrand de Jouvenel, Cardinalul József Mindszenty și ale laureatului Nobel Aleksandr Soljențîn.

Scrierile sale au fost traduse în treisprezece limbi, printre care franceză, italiană, maghiară, română, portugheză, spaniolă şi coreeană.

În demersul său academic şi în scrierile sale publice, Mahoney apără cu vigoare un liberalism de factură conservatoare, întemeiat pe înțelepciunea clasică și creștină, precum şi pe înțelepciunea practică a Fondatorilor Americii şi a unor oameni de stat animați de spiritul binelui public, precum Burke, Lincoln, Churchill şi de Gaulle.

Scrierile sale combat fermitate tentația totalitară în diversele ei forme.

Ștefan Cârstea

Este cercetător științific gradul I în cadrul Departamentului de Fizică Teoretică al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele.

Deține un doctorat în fizică teoretică (1998) și o abilitare în matematică la Institutul de Matematică al Academiei Române (2014).

A efectuat stagii de postdoctorat la École Polytechnique Paris, Universitatea Paris VII și Universitatea din Tokyo.

Domeniile sale de specializare includ fizica neliniară, dinamica solitonilor, sistemele integrabile, ecuațiile Painlevé discrete şi geometria algebrică.

Dr. Ștefan Cârstea nu este un teoretician de fotoliu.

Este un fizician de talie internațională care a lucrat la cele mai prestigioase centre de cercetare din Europa şi Japonia.

Dar ceea ce îl face unic este viziunea sa: el privește legile fizicii prin prisma teologiei patristice, descoperind în structura materiei reflexii ale realităților duhovnicești.

Bazându-se pe Sfântul Maxim Mărturisitorul, pe Părintele Dumitru Stăniloae și pe descoperirile cele mai recente ale fizicii cuantice, dr. Cârstea arată că universul întreg poartă pecetea lui Hristos.

Protonul cu cei trei quarci nedespărțiți devine icoana Treimii. Cele șapte catastrofe ale lui René Thom confirmă numerologia maximiană a ciclicității timpului. Principiul minimei acțiuni revelează o estetică a Creației.

Vlad Mureșan

Este lector universitar al Facultății de Studii Europene din cadrul Universității Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Deține un master în studii politice (Paris, 2003), un master în filosofie (Poitiers, 2005) și un doctorat în filosofie (Cluj-Napoca, 2009).

A publicat numeroase studii şi articole în domeniile sale de activitate și de interes, și anume, idealismul german și filosofia franceză.

A susținut cursuri despre Descartes, Spinoza, Kant, Fichte, Hegel și Schopenhauer în cadrul Academiei Private.

Ultima sa carte, Comentariu la Critica rațiunii pure, a apărut la Presa Universitară Clujeană, 2019.

Lansare de carte: Prometeu sau Hristos

În seara de 5 iunie, de la ora 17:00, conferința debutează cu un eveniment aparte: lansarea volumului Prometeu sau Hristos, semnat de Ștefan Cârstea și Mihail Neamțu.

Cartea pune față în față două viziuni radicale despre destinul omenirii: tradiția creștină și promisiunile seducătoare ale transumanismului.

Ce înseamnă să fii om când tehnologia pretinde că poate redefini umanul? Unde se află limita dintre progres și hybris?

Va fi o dezbatere despre credință și știință, despre demnitate și artificialitate, despre ce vrem să fim de acum înainte.

Intrarea este liberă.