Iranul, trecut glorios, prezent în flăcări, viitor incert. Cândva, vinul iranian era magnific. Acum stafi

Când este vorba de Iran, banala stafidă poate ascunde mii de ani de istorie, cultură, poveşti, dar şi tragedii. Nu în ultimul rând, stafida este o afacere importantă.

În prezent, în Iran sunt recoltate anual circa 3,4 milioane de tone de struguri pe an. Deşi sunt şi varietăţi din care se produce vin, strugurii sunt vânduţi pentru consumul ca atare sau ca materie primă pentru… stafide.

Cu toate că vinul iranian are o istorie de mii de ani – acolo s-a desco­perit cea mai veche dovadă analiza­bilă ştiinţific a producţiei de vin – câteva amfore vechi de 7.000 de ani, deci din neolitic – Iranul nu mai produce vin în prezent, nu oficial.

Înainte de Revoluţia Islamică din 1979 aceasta avea aproape 300 de crame. Acum nu mai este niciuna. Regimul religios radical care l-a înlocuit pe şahul autoritar a interzis consumul de alcool, inclusiv de vin.

Politica şi religia au întrerupt o tradiţie de milenii. Pe vremuri, vinul persan, colorat şi cu aromă de condimente, era legendar.

Pe vremea şahului, deşi Iranul era ţară producătoare de vin, nu exporta. Însă regele obişnuia să ofere cadou vin bun iranian altor şefi de stat şi de guvern. Zona viticolă din jurul oraşului Shiraz era celebră. Încă mai este.

Aflată sus pe munte, la altitudini de 1.600 de metri, oferă şi acum condiţii ideale cultivării viţei-de-vie. Mustul, dacă ar fi lăsat la fermentat, ar produce varietăţi de vinuri albe seci şi dulci. Dar producătorii de acolo livrează doar struguri pentru masă şi stafide.

Iranul este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de stafide din lume.

În 2024 a ocupat locul trei în lume la producţie, alături de China, potrivit Centrului pentru Promova­rea Importurilor din Ţările în Dez­vol­­tare, o structură din cadrul ministe­rului de externe al Olandei.

Unul dintre principalii clienţi pentru stafidele iraniene este Uniunea Europeană. Iar cel mai mare consumator de stafide din UE este… România.

Pentru cine vrea totuşi să guste vin persan, trebuie să ştie că încă îl mai poate găsi în Armenia, ţară unde rezistă şi prosperă soiuri ancestrale. Vinul iranian este produs în exil.