Sute de baraje au fost demolate în 2025, în Uniunea Europeană, cu scopul oficial de a reîntregi cursurile râurilor.

Potrivit al unui raport al Dam Removal Europe, citat de ziare.com, este vorba despre 600 de baraje.

Cele mai multe demolări de baraje s-au înregistrat sunt Suedia, Finlanda, Spania, Danemarca, Marea Britanie, Franța și Germania.

În Europa sunt peste un milion de baraje și alte construcții pe cursurile râurilor.

2025 este al cincilea an consecutiv în care numărul barajelor demolate în Europa a crescut. Aici sunt incluse stăvilare, podețe și ecluze de câțiva metri.

Cele mai multe baraje au fost demolate în Suedia(173), Finlanda (143) și Spania (109). Urmează Danemarca (46), Marea Britanie (35), Franța (31) și Germania (15).

Susținătorii inițiativei UE afirmă că aceasta va reface sistemul hidrografic și va ajuta biodiversitatea pe continent.

Oponenții argumentează, în schimb, că multe baraje, chiar dacă sunt declarate învechite de către coaliția Dam Removal Europe, asigură de fapt apă pentru irigații, alimentare urbană și protecție împotriva inundațiilor.

Există îngrijorarea că odată ce un baraj este demolat, costurile reconstruirii unei surse echivalente de apă ar fi enorme — un aspect deosebit de sensibil în contextul valurilor de secetă din ultimii ani.

Impactul în România

În România nu s-au demolat, deocamdată, baraje.

În schimb, au fost îndepărtate niște bariere în zona Cheile Carașului / Defileul Dunării și pe râul Lăpuș (Maramureș).

Barajul Cătălina al WWF România este în stadiul de pre-demolare, cu obiectivul de a deschide 92 km de râu pentru specii precum fusarul, cleanul, scobarul și porcușorul.

Apele Române au afirmat că nu există nicio obligație europeană de demolare a vreunui baraj din România, iar „așa-zisele „directive europene” se referă, în principal și cu caracter de recomandare, la bariere minore, degradate sau cu viața utilă epuizată care afectează regimul natural de curgere al râurilor și pot periclita populația, ecosistemele naturale și alți factori de mediu”.