[analyse_image type=”featured” src=”https://sansanews.ro/wp-content/uploads/2025/04/rachete-antigrindina.jpghttps://sansanews.ro/wp-content/uploads/2025/04/rachete-antigrindina.jpg”]
Grindina din ultimele două săptămâni a readus în dezbaterea
publică problema sistemului antigrindină, oprit în urmă cu doi ani. Fermierii
care susțin repornirea lansărilor de rachete spun că România a rămas
vulnerabilă în fața fenomenelor extreme, iar pagubele din agricultură cresc de
la un episod sever la altul.
Sistemul antigrindină, bazat pe rachete lansate din puncte
de tragere, are o eficiență estimată la 80%-90%. Cu toate acestea, rachetele au
rămas la sol, după ce fermierii care cultivă păioase au susținut că ar exista o
legătură între folosirea lor și instalarea secetei.
Autoritățile au promis un studiu științific care să confirme
sau să infirme această ipoteză, dar documentul nu a fost realizat nici până
astăzi. Între timp, în perioadele cu grindină, statul ajunge să plătească
despăgubiri pentru culturile distruse, costuri mai mari decât cele ale
repornirii sistemului.
Ministrul Agriculturii spune că inacțiunea nu este o
soluție
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a vorbit
zilele trecute despre costurile menținerii sistemului închis. Acesta le-a dat
speranțe fermierilor că va propune prelungirea funcționării actualului sistem
antigrindină pentru încă cel puțin doi ani, până când specialiștii vor
identifica și analiza eventuale alternative.
„Nu cred că non-acțiunea este o soluție pe termen lung. Chiar dacă nu funcționează sistemul, ne costă undeva la 87 de milioane lei anual doar paza și asigurarea securității în punctele de lansare”, a declarat Tanczos Barna.
Petiție pentru repornirea sistemului antigrindină
Între timp, a fost lansată o petiție care cere repornirea
sistemului antigrindină. Demersul a strâns deja 1400 de semnături și atrage
atenția asupra pagubelor produse prin neutilizarea acestei infrastructuri.
Autorii petiției susțin că oprirea lansărilor nu a rezolvat
problema secetei, ci a lăsat culturile expuse în fața grindinei.
„Sistarea lansărilor de rachete nu a adus ploaie, așa cum pretindeau falșii profeți ai secetei, ci a lăsat România complet vulnerabilă în fața dezastrelor climatice. Consecințele le suportăm deja cu toții:
– Fermierii intră în faliment din cauza pagubelor de până la 70-100% per cultură;
– Companiile de asigurări scumpesc masiv polițele sau refuză să mai asigure zonele expuse;
– Consumatorii români vor plăti prețuri duble în piețe și magazine pentru fructe, legume și produse românești.”
De ce nu poate fi luată decizia acum
Repornirea sistemului antigrindină nu poate fi decisă, însă,
de actualul guvern interimar. Mesajul a fost transmis vineri de premierul
interimar Ilie Bolojan, aflat în Vrancea.
„Știu din discuțiile fostului ministru Barbu despre problemele din această zonă… Este evident că modificări substanțiale, în această zonă sau altele care țin de politici publice, actualul guvern nu le poate face, dată fiind situația de interimat.”
Ilie Bolojan a mai declarat că există opinii diferite între
fermieri în privința eficienței intervențiilor antigrindină.
„Știu de abordările diferite dintre cei care au plantații și sigur trebuie găsită o soluție în anii următori.” Deocamdată, sistemul rămâne blocat între controverse, costuri și lipsa unui studiu științific promis de autorități. Fermierii care cer repornirea rachetelor antigrindină spun că fiecare episod de grindină aduce pierderi noi, în timp ce decizia finală este amânată
Grindina din ultimele două săptămâni a readus în dezbaterea
publică problema sistemului antigrindină, oprit în urmă cu doi ani. Fermierii
care susțin repornirea lansărilor de rachete spun că România a rămas
vulnerabilă în fața fenomenelor extreme, iar pagubele din agricultură cresc de
la un episod sever la altul.
Sistemul antigrindină, bazat pe rachete lansate din puncte
de tragere, are o eficiență estimată la 80%-90%. Cu toate acestea, rachetele au
rămas la sol, după ce fermierii care cultivă păioase au susținut că ar exista o
legătură între folosirea lor și instalarea secetei.
Autoritățile au promis un studiu științific care să confirme
sau să infirme această ipoteză, dar documentul nu a fost realizat nici până
astăzi. Între timp, în perioadele cu grindină, statul ajunge să plătească
despăgubiri pentru culturile distruse, costuri mai mari decât cele ale
repornirii sistemului.
Ministrul Agriculturii spune că inacțiunea nu este o
soluție
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a vorbit
zilele trecute despre costurile menținerii sistemului închis. Acesta le-a dat
speranțe fermierilor că va propune prelungirea funcționării actualului sistem
antigrindină pentru încă cel puțin doi ani, până când specialiștii vor
identifica și analiza eventuale alternative.
„Nu cred că non-acțiunea este o soluție pe termen lung. Chiar dacă nu funcționează sistemul, ne costă undeva la 87 de milioane lei anual doar paza și asigurarea securității în punctele de lansare”, a declarat Tanczos Barna.
Petiție pentru repornirea sistemului antigrindină
Între timp, a fost lansată o petiție care cere repornirea
sistemului antigrindină. Demersul a strâns deja 1400 de semnături și atrage
atenția asupra pagubelor produse prin neutilizarea acestei infrastructuri.
Autorii petiției susțin că oprirea lansărilor nu a rezolvat
problema secetei, ci a lăsat culturile expuse în fața grindinei.
„Sistarea lansărilor de rachete nu a adus ploaie, așa cum pretindeau falșii profeți ai secetei, ci a lăsat România complet vulnerabilă în fața dezastrelor climatice. Consecințele le suportăm deja cu toții:
– Fermierii intră în faliment din cauza pagubelor de până la 70-100% per cultură;
– Companiile de asigurări scumpesc masiv polițele sau refuză să mai asigure zonele expuse;
– Consumatorii români vor plăti prețuri duble în piețe și magazine pentru fructe, legume și produse românești.”
De ce nu poate fi luată decizia acum
Repornirea sistemului antigrindină nu poate fi decisă, însă,
de actualul guvern interimar. Mesajul a fost transmis vineri de premierul
interimar Ilie Bolojan, aflat în Vrancea.
„Știu din discuțiile fostului ministru Barbu despre problemele din această zonă… Este evident că modificări substanțiale, în această zonă sau altele care țin de politici publice, actualul guvern nu le poate face, dată fiind situația de interimat.”
Ilie Bolojan a mai declarat că există opinii diferite între
fermieri în privința eficienței intervențiilor antigrindină.
„Știu de abordările diferite dintre cei care au plantații și sigur trebuie găsită o soluție în anii următori.” Deocamdată, sistemul rămâne blocat între controverse, costuri și lipsa unui studiu științific promis de autorități. Fermierii care cer repornirea rachetelor antigrindină spun că fiecare episod de grindină aduce pierderi noi, în timp ce decizia finală este amânată
[analyse_source url=”https://sansanews.ro/rachetele-antigrindina-raman-la-sol-desi-pagubele-cresc-petitia-fermierilor-care-cer-repornirea-sistemului/”]