ICCJ a sesizat CCR pe modificările legislației penale care reglementează procedura de cameră preliminară

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis vineri sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu modificările aduse Codului de procedură penală, adoptate recent de Parlament, care introduc o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale.

Decizia a fost luată în cadrul Secțiilor Unite ale Instanței supreme, convocate de președinta ICCJ, Lia Savonea, pentru analizarea oportunității atacării la CCR a legii adoptate de Parlament.

Potrivit unui comunicat transmis de ICCJ, hotărârea de sesizare a fost adoptată vineri, 22 mai 2026, cu participarea a 96 de judecători, în condițiile respectării cvorumului legal: „Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026)”.

Legea introduce o procedură accelerată în camera preliminară

Printre modificările introduse se află noi drepturi pentru victimele agresiunilor, însă ICCJ a contestat exclusiv dispozițiile referitoare la procedura de cameră preliminară.

Concret, legea stabilește că această etapă procesuală trebuie finalizată în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță. În acest scop, judecătorii ar urma să fixeze termene succesive, iar după primul termen părțile nu ar mai fi citate, fiind obligate să urmărească singure evoluția dosarului.

Textul mai prevede că termenele în camera preliminară vor fi stabilite, de regulă, în zile consecutive, iar intervalul dintre termene nu poate depăși șapte zile, cu excepția unor situații justificate.

În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susține că noile prevederi sunt neconstituționale deoarece afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.

Instanța supremă invocă încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției.

„Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept”, arată ICCJ.

Probleme reclamate de Instanța supremă

Una dintre criticile formulate de ICCJ vizează posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor încă din faza de cameră preliminară.

Judecătorii Instanței supreme susțin că noua reglementare nu este corelată cu actuala arhitectură a procesului penal și ar obliga judecătorul de cameră preliminară să intre indirect pe fondul cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale.

ICCJ avertizează că pot apărea blocaje practice privind restituirea cauzelor la parchet, separarea dosarelor reunite sau evitarea unor soluții contradictorii.

O altă critică importantă se referă la eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare din camera preliminară.

Potrivit noii legi, după primul termen, părțile și persoanele vătămate trebuie să urmărească singure parcursul dosarului, fără emiterea unor noi citații.

ICCJ consideră că măsura este vagă și afectează dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție, în special în cazul persoanelor vulnerabile, precum deținuții, persoanele în vârstă sau cei fără acces la internet ori competențe digitale.

Instanța supremă contestă și prevederea care conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală.

Potrivit ICCJ, această soluție contrazice jurisprudența CCR și limitează posibilitatea instanței de fond de a mai analiza legalitatea unor probe obținute nelegal sau neloial.

„Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de Codul de procedură penală”, se arată în concluzia ICCJ.

Sesizarea urmează să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca legea să poată fi promulgată.

Editor : A.D.