Asociația ProDemocrația: La dezbaterile din Camera Deputaților privind finanțarea ONG-urilor să fie implicat mediul asociativ

Asociația Pro Democrația cere ca la dezbaterile din Camera Deputaților privind proiectul referitor la transparentizarea finanțării ONG-urilor să fie respectate standardele de consultare publică prin implicarea mediului asociativ, ca o condiție minimă pentru o evaluare ‘adecvată’ a impactului legislativ.

Organizația propune, totodată, transparență ‘deplină’ și privind finanțarea partidelor politice, dacă se iau asemenea măsuri pentru ONG-uri.

‘Facem apel ca dezbaterile din Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, să respecte standardele de consultare publică prin implicarea mediului asociativ, ca o condiție minimă pentru o evaluare adecvată a impactului legislativ, singura de natură să întărească încrederea în procesul democratic. Dacă transparența este extinsă asupra ONG-urilor prin proiectul de lege 233/2026, partidele politice trebuie să fie în egală măsură chemate să ofere transparență deplină. Ele gestionează riscuri mult mai mari de corupție politică și captură instituțională. Reforma legii partidelor trebuie să transforme raportarea formală într-un instrument autentic de integritate democratică’, se arată într-un comunicat al Asociației Pro Democrația, transmis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în ultima săptămână, societatea a reținut ‘o serie de controverse’ referitoare la finanțarea organizațiilor nonguvernamentale, proiectul legii 233/2026 fiind adoptat, luni, de Senat, ‘fără o consultare și dezbatere publică’.

‘În paralel, președintele Autorității Electorale Permanente a invitat, pe 21 mai, la o consultare, reprezentanți ai societății civile asupra direcțiilor de reformă incluse în Planul de acțiune strategică pentru anul 2026, printre care creșterea transparenței finanțării politice și aplicarea noilor reglementări europene privind publicitatea politică, respectiv, elaborarea unui nou cadru legislativ privind partidele politice. Asociația Pro Democrația atrage atenția că dezbaterea generată de inițiativa legislativă 233/2026 expune o incoerență fundamentală: statul cere ONG-urilor transparență sporită, în vreme ce partidele politice, care gestionează accesul la putere și resurse publice, beneficiază de un regim de control insuficient. Subliniem că Legea 14/2003 conferă partidelor politice statutul de asociații. Această situație trebuie corectată prin reforma urgentă a Legii 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale’, se menționează în comunicatul citat.

Asociația Pro Democrația susține că regimul finanțării politice prezintă ‘vulnerabilități structurale care împiedică cetățenii și instituțiile să înțeleagă cine finanțează politica și ce interese sunt în joc’, printre acestea numărându-se: praguri ridicate de publicitate pentru donații și cotizații, raportare lentă, insuficientă în perioadele preelectorale, dificultăți în identificarea beneficiarului real al finanțărilor, finanțare indirectă prin intermediari, contracte media, consultanță sau sondaje greu de verificat, împrumuturi mascate și fragmentarea donațiilor pentru a eluda plafoanele legale.

‘Spre deosebire de ONG-uri care deja au obligații de raportare financiară, partidele politice distribuie resurse publice și participă direct la procesele decizionale. Standardul de transparență trebuie să fie, prin urmare, semnificativ mai strict pentru partide’, susține Pro Democrația.

Asociația amintește că GRECO insistă că transparența finanțării politice trebuie însoțită de monitorizare reală și sancțiuni eficiente, nu doar de raportări formale, iar CCR a reținut că finanțarea politică trebuie analizată prin raportare la pluralism, transparență și mecanisme efective de control (Deciziile nr. 686/2020 și 718/2017). Comisia de la Veneția subliniază, totodată, că transparența partidelor este indispensabilă într-o democrație funcțională și trebuie construită pe principii de proporționalitate, claritate și previzibilitate.

Asociația Pro Democrația propune o reformă credibilă a Legii 334/2006 care să vizeze transparența, un control ‘efectiv’ și sancțiuni proporționale.

Conform organizației, transparența presupune eliminarea pragurilor de publicare pentru donații, cotizații și împrumuturi, raportare accelerată în perioadele preelectorale și electorale, registru electronic unic, public și actualizat în timp real, publicarea obligatorie a contractelor de consultanță, sondaje și publicitate, iar controlul ‘efectiv’ – consolidarea rolului AEP cu competențe sporite de audit și verificări încrucișate, publicarea integrală și motivată a rapoartelor de control, accesibile presei, societății civile și mediului academic, clarificarea beneficiarului real și limitarea strictă a finanțării indirecte prin persoane interpuse. Sancțiunile proporționale ar consta în amenzi calibrate în raport cu suma nedeclarată sau utilizată ilegal, confiscarea sumelor obținute cu încălcarea legii, suspendarea sau reducerea subvențiilor publice și răspundere personală pentru conducerea financiară a partidului, explică Pro Democrația.

***

Senatul a adoptat, luni, în plen, o propunere legislativă inițiată de AUR prin care asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația depunerii anuale la Agenția Națională de Administrare Fiscală a surselor de finanțare.

Au fost înregistrate 76 de voturi ‘pentru’, 32 ‘împotrivă’ și patru abțineri.

‘Asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația să depună anual o declarație cu privire Ia toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice. Declarația se depune la structurile teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice cu excepția numelui. Nerespectarea obligației atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept’, stipulează propunerea legislativă.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS – redactor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 204