Cercetători din întreaga lume, fascinați de Muntele de Sare din Buzău. Fenomen rar, studiat la Mânzălești

Peste 30 de cercetători și experți internaționali în geologie au ajuns zilele acestea la Canionul de Sare, aflat la granița comunelor Mânzălești și Lopătari, într-o vizită inclusă într-un amplu proiect științific internațional dedicat marilor formațiuni de sare ale lumii.

Specialiștii vor să includă obiectivele spectaculoase din Buzău pe o hartă digitală globală a siturilor saline remarcabile, accesibilă cercetătorilor și turiștilor din întreaga lume.

Muntele de Sare din Buzău i-a impresionat pe mulți dintre geologi, mai ales printr-un fenomen extrem de rar, cunoscut sub numele de „decapitare salină”. Zona de la Mânzălești adăpostește cea mai mare întindere de sare gemă vizibilă la suprafață din Europa, iar relieful sculptat de apă oferă un peisaj aproape ireal.

„Este foarte diferită aici și asta o face foarte specială. Este complet deformată, ceea ce o face foarte interesantă. De obicei vezi sarea în straturi, aici este deplasată și deformată”, a explicat unul dintre cercetători.

Printre participanți se află și experți recunoscuți la nivel mondial pentru studiile lor despre formațiunile saline și mișcările tectonice. Unii dintre ei au analizat zeci de ani zone cu sare din întreaga lume și au publicat lucrări considerate de referință în domeniu.

Geologul brazilian Webster Mohriak, expert internațional în geologie petrolieră, susține că România ocupă un loc important în studiile despre formațiunile saline.

„România apare ca pionier în ceea ce înseamnă așezările de sare. În cartea publicată anul trecut de Uniunea Americană de Geofizică am inclus și o discuție despre sarea de la Praid și despre colapsul care urma acolo”, a declarat specialistul.

Fiecare cercetător prezent în Buzău studiază un aspect diferit al fenomenului. De exemplu, geologul francez Jimmy Moneron analizează mișcările tectonice din zonele cu masive saline, folosind modele digitale și simulări realizate pe calculator.

Potrivit specialiștilor români, fenomenul de la Mânzălești este unic prin modul în care mișcările pământului au „retezat” partea superioară a diapirului de sare și au deformat masivul.

„În momentul în care a venit pământul, a decapitat partea superioară a muntelui și, în același timp, a forfecat și a deformat puternic sarea. Este una dintre puținele locații din lume unde putem observa atât de detaliat acest fenomen”, a explicat geologul Dan Tamaș.

Vizita specialiștilor are ca scop promovarea internațională a formațiunilor saline din Carpați și integrarea lor într-un circuit științific de referință.

„Am venit să vedem sarea din Carpați, care ar trebui inclusă în acest grup select de locuri ce merită studiate pentru a înțelege mai bine dinamica sării”, a declarat cercetătorul Dan Valentin Palcu.

Înainte de a ajunge în județul Buzău, experții au vizitat și Salina Slănic Prahova, iar documentarea lor în România va continua timp de cinci zile.

Peste 30 de cercetători și experți internaționali în geologie au ajuns zilele acestea la Canionul de Sare, aflat la granița comunelor Mânzălești și Lopătari, într-o vizită inclusă într-un amplu proiect științific internațional dedicat marilor formațiuni de sare ale lumii.

Specialiștii vor să includă obiectivele spectaculoase din Buzău pe o hartă digitală globală a siturilor saline remarcabile, accesibilă cercetătorilor și turiștilor din întreaga lume.

Muntele de Sare din Buzău i-a impresionat pe mulți dintre geologi, mai ales printr-un fenomen extrem de rar, cunoscut sub numele de „decapitare salină”. Zona de la Mânzălești adăpostește cea mai mare întindere de sare gemă vizibilă la suprafață din Europa, iar relieful sculptat de apă oferă un peisaj aproape ireal.

„Este foarte diferită aici și asta o face foarte specială. Este complet deformată, ceea ce o face foarte interesantă. De obicei vezi sarea în straturi, aici este deplasată și deformată”, a explicat unul dintre cercetători.

Printre participanți se află și experți recunoscuți la nivel mondial pentru studiile lor despre formațiunile saline și mișcările tectonice. Unii dintre ei au analizat zeci de ani zone cu sare din întreaga lume și au publicat lucrări considerate de referință în domeniu.

Geologul brazilian Webster Mohriak, expert internațional în geologie petrolieră, susține că România ocupă un loc important în studiile despre formațiunile saline.

„România apare ca pionier în ceea ce înseamnă așezările de sare. În cartea publicată anul trecut de Uniunea Americană de Geofizică am inclus și o discuție despre sarea de la Praid și despre colapsul care urma acolo”, a declarat specialistul.

Fiecare cercetător prezent în Buzău studiază un aspect diferit al fenomenului. De exemplu, geologul francez Jimmy Moneron analizează mișcările tectonice din zonele cu masive saline, folosind modele digitale și simulări realizate pe calculator.

Potrivit specialiștilor români, fenomenul de la Mânzălești este unic prin modul în care mișcările pământului au „retezat” partea superioară a diapirului de sare și au deformat masivul.

„În momentul în care a venit pământul, a decapitat partea superioară a muntelui și, în același timp, a forfecat și a deformat puternic sarea. Este una dintre puținele locații din lume unde putem observa atât de detaliat acest fenomen”, a explicat geologul Dan Tamaș.

Vizita specialiștilor are ca scop promovarea internațională a formațiunilor saline din Carpați și integrarea lor într-un circuit științific de referință.

„Am venit să vedem sarea din Carpați, care ar trebui inclusă în acest grup select de locuri ce merită studiate pentru a înțelege mai bine dinamica sării”, a declarat cercetătorul Dan Valentin Palcu.

Înainte de a ajunge în județul Buzău, experții au vizitat și Salina Slănic Prahova, iar documentarea lor în România va continua timp de cinci zile.