Cum plănuiește Lituania să oprească o posibilă invazie a Rusiei și să combată încălzirea globală folosind…

Într-o pădure din apropiere de capitala Lituaniei, excavatoarele lucrau de zor săpând șanțuri și restaurând un ecosistem mlăștinos, infestat cu țânțari, care a fost drenat în era sovietică. Refacerea turbăriilor are un efect benefic pentru combaterea schimbărilor climatice, dar ajută și la apărarea țării în fața unei invazii militare.

Această zonă din Lituania era cândva o zonă vastă de mlaștini, care sunt foarte eficiente la captarea dioxidului de carbon ce, altfel, ar contribui la încălzirea planetei.

În plus, turbăriile sunt foarte eficiente și la oprirea tancurilor, întrucât solul îmbibat cu apă nu poate susține niște vehicule atât de grele. Tancurile se împotmolesc și se afundă în mlaștină și, de multe ori, nu mai pot fi recuperate.

Turbăriile vor forma „o linie defensivă integrală” atunci când vor fi combinate cu alte tactici militare, a spus Tomas Godliauskas, ministrul adjunct al apărării din Lituania, pentru New York Times.

Proiectul mai are și avantajul de a fi mult mai ieftin decât celelalte măsuri de apărare, precum construirea de șanțuri antitanc și câmpuri minate, potrivit lui Godliauskas.

Mlaștinile restaurate ar deveni zone imposibil de traversat pentru armata rusă

Lituania nu este singura țară din Uniunea Europeană care își restaurează zonele sale de mlaștină pentru a împiedica o posibilă invazie a Rusiei. Estonia, Letonia și Finlanda fac, de asemenea, eforturi pentru a reface aceste ecosisteme în scop defensiv, dar și pentru protejarea mediului. Mlaștinile i-au ajutat și pe ucraineni să respingă asaltul trupelor ruse asupra Kievului în 2022.

Refacerea turbăriilor ar putea juca un rol important în apărarea Lituaniei împotriva unei invazii lansate din est, a spus și Richard Hooker, cercetător al organizației Atlantic Council din Washington.

O singură autostradă mare leagă capitala Belarusului, Minsk, de capitala Lituaniei, Vilnius, iar armata rusă are multe vehicule militare grele, spre deosebire de armata americană care dispune de unități de infanterie ușoară.

Astfel, mlaștinile restaurate ar deveni zone imposibil de traversat pentru armata rusă, ceea ce i-ar forța pe invadatori să utilizeze drumuri și alte căi de acces unde trupele ei ar fi mult mai vulnerabile.

„Ideea de a folosi obstacole naturale împreună cu obstacolele făcute de om pentru a încetini un atacator este excelentă”, a spus Hooker.

Pericolul acestor mlaștini a fost demonstrat în luna martie a anului trecut, atunci când un vehicul blindat M88 al armatei americane s-a scufundat într-o astfel de zonă din estul Lituaniei, în apropiere de granița cu Belarus. Patru membri ai echipajului au murit.

Lituania și-a propus să restaureze 6.000 de hectare de turbării, a spus Godliauskas.

Turbăriile, „capcane” de carbon mult mai eficiente decât pădurile

Acest tip de mlaștini se formează atunci când lipsa oxigenului previne descompunerea completă a materiei organice de către bacterii și ciuperci. În Lituania, o parte din turba extrasă a fost folosită de autoritățile sovietice pe post de combustibil în centralele electrice și pentru extinderea activității agricole.

Ministerul Mediului plănuiește să continue proiectul pentru următorii 30 de ani ca parte a politicii sale de aliniere la normele UE privind restaurarea naturii.

Regulamentul cere ca fiecare țară din Uniunea Europeană să implementeze un plan cu ținte concrete pentru reducerea emisiilor de carbon și restaurarea biodiversității și a habitatelor în următoarele decenii.

Lituania pare a fi într-o poziție bună, întrucât țara are cantități mari de turbă în subteran. Prin procesul de restaurare a mlaștinilor, oficialii au spus că ar putea transforma din nou aceste zone în „capcane” de carbon, pentru că turba poate capta carbonul mult mai mult timp decât pădurile.

Nu va fi un proces ușor, însă. Planificarea tehnică și pregătirea terenului va dura ani de zile. Proiectele sunt încă în etapele incipiente, în special cele din zonele de graniță.

Unii lituanieni, precum Albertas Lakstaukas (52 de ani), un profesor și politician din orașul Zasliai, se îndoiesc că turbăriile ar putea fi destul pentru a opri o posibilă invazie rusească. Însă, susținerea proiectelor de protejare a mediului reprezintă o sursă de mândrie națională.

„Dacă putem face ceva ca să fie mai bine, cred că este o ocazie bună”, a spus Lakstauskas. „Și am ales să particip.”

Editor : Raul Nețoiu