FOTO / Medicul Angela Mînăscurtă, despre Parkinson și tratamente moderne la Buzău

Pacienți diagnosticați cu boala Parkinson, aparținători, medici și susținători ai comunității „Laleaua Buzăului” au participat  joi, 7 mai, timp de câteva ore, la evenimentul „Dincolo de diagnostic, există speranță” susținut, la Iazul Morilor, de medicul neurolog Angela Mînăscurtă.

Încă de la început, întâlnirea a avut atmosfera unei reuniuni între oameni care trec prin aceeași luptă. Participarea gratuită a adus laolaltă zeci de persoane care au discutat despre tratamente, dificultăți și experiențe personale, iar mesajul transmis de medicul neurolog a devenit rapid tema întregii zile: „Vă așteptăm să fim împreună, să împărtășim experiențe și să demonstrăm că dincolo de diagnostic există întotdeauna speranță”.

Pacienții au schimbat impresii despre boală și medicație și au vorbit despre momentele dificile prin care trec zi de zi. Mulți dintre ei au venit însoțiți de soți sau rude apropiate, semn că lupta cu Parkinsonul nu este dusă niciodată de un singur om.

În centrul evenimentului s-a aflat medicul neurolog Angela Mînăscurtă, sufletul Asociației „Laleaua Buzăului”,  invitat special al întâlnirii, care a susținut o prezentare amplă despre boala Parkinson, simptomele acesteia, stadiile de evoluție, complicațiile psihice și soluțiile moderne de tratament disponibile în România.

Parkinsonul nu e doar despre tremuratul mâinilor

Neurologul a explicat că boala Parkinson este „o boală neurodegenerativă, progresivă care afectează motricitatea și controlul muscular”, însă efectele sale merg mult dincolo de dificultățile de mișcare. Cu explicații detaliate și exemple concrete, medicul a descris mecanismul prin care apare boala: „În creier există o structură numită Substanța nigra, situată în mezencefal. Aici se produce Dopamina, o substanță chimică esențială pentru funcționarea normală a circuitelor motorii. Dopamina acționează ca neurotransmițător, facilitând transmiterea semnalelor între neuronii implicați în coordonarea mișcărilor, echilibrului și tonusului muscular”, a explicat specialistul.

Pe măsură ce sunt distruși neuronii dopaminergici din creier, apar simptomele care afectează mersul, postura, coordonarea și echilibrul, adică apar tulburările de mișcare specifice bolii Parkinson.

„Off” este „semaforul roșu”

Unul dintre cele mai urmărite momente ale prezentării a fost explicația despre perioadele „on” și „off”, noțiuni cunoscute foarte bine de pacienții cu Parkinson.

Medicul a folosit imaginea semaforului pentru a explica diferența dintre momentele în care tratamentul funcționează și cele în care efectul acestuia dispare. „<Off> este echivalentul unui semafor roșu: perioada din zi în care pacientul se simte mai rău, deoarece efectul medicației scade sau dispare, iar simptomele bolii Parkinson se accentuează”, a spus dr. Mînăscurtă. În aceste perioade, rigiditatea devine accentuată, iar corpul pare să nu mai răspundă comenzilor. „Mușchii devin rigizi, mobilitatea este sever afectată, iar pacientul se ridică cu mare dificultate din pat”, a explicat neurologul.

În schimb, perioadele „on” reprezintă momentele în care pacientul își recapătă mobilitatea și independența. „<On> este perioada din zi în care tratamentul își face efectul. Pacientul răspunde bine la medicație, simptomele motorii ale bolii Parkinson se ameliorează, tremorul este redus, iar mobilitatea este îmbunătățită. În această fază, pacienții își pot desfășura activitățile zilnice cu mai multă ușurință și pot avea perioade în care percepția simptomelor este minimă”, a afirmat medicul.

Pentru mulți dintre cei aflați în sală, explicațiile erau descrierea exactă a vieții lor de zi cu zi.

Tremurul, rigiditatea și blocajele de mers

În timpul prezentării au fost descrise principalele simptome ale bolii Parkinson și diferențele dintre acestea și alte afecțiuni neurologice sau reumatice. Despre tremurul specific bolii, medicul a explicat: „Tremorul din boala Parkinson este, de regulă, un tremor de repaus, adică apare atunci când mâinile sau picioarele nu sunt în mișcare. Se poate accentua în situații de stres sau emoții și are un caracter fin, ritmic, observat frecvent la nivelul mâinilor”.

Medicul neurolog a insistat asupra rigidității musculare, simptom care afectează brațele, picioarele, gâtul și chiar expresia feței. „Rigiditatea musculară poate afecta membrele superioare, membrele inferioare, musculatura cervicală și musculatura facială. La nivelul feței apare hipomimie sau, în cazuri mai avansate, amimie”, a explicat neurologul.

Un alt simptom prezentat a fost bradikinezia — încetinirea severă a mișcărilor. „Pacientul cu  bradikinezie are cu dificultăți în inițierea mișcărilor și în executarea gesturilor fine, inclusiv deschiderea completă a degetelor”, a spus medicul.

În sală au fost proiectate și filmulețe demonstrative pentru exemplificarea simptomelor. Unul dintre cele mai impresionante simptome descrise a fost freezing-ul, acel blocaj motor care apare în timpul mersului. „Merge, merge, iar când trebuie să se întoarcă, se blochează”, a explicat dr. Mînăscurtă. Neurologul a vorbit și despre diskinezii, mișcări involuntare și dureroase care apar în stadiile avansate ale bolii. „Sunt mișcări involuntare ale mâinilor, picioarelor, corpului, răsuciri cu agitații, necontrolate”, a precizat medicul.

Pe măsură ce boala evoluează, postura și mersul pacienților se modifică vizibil. „Pacienții merg cu pași mici, cu tremur al mâinilor și parcă își caută centrul de greutate”, a spus neurologul. Imaginea cea mai sugestivă folosită de medic a fost cea a corpului „cu aspect de semn de întrebare”, specific stadiilor avansate ale bolii.

În continuare, medicul neurolog Angela Mînăscurtă a prezentat cele cinci stadii ale bolii Parkinson și nivelul de afectare asociat fiecăruia. În primul stadiu apar tremurul unilateral și modificările de mers, în timp ce în stadiile avansate pacienții ajung să depindă complet de ajutorul altor persoane. „Stadiul IV se include într-un grad de handicap mai avansat. Deplasarea este posibilă doar cu ajutorul unui baston sau cadru”, a explicat medicul. Despre stadiul final,  stadiul V, neurologul a spus: „Pacientul este imobilizat la pat sau în scaun cu rotile și nu se poate îngriji deloc”.

Depresie, anxietate și halucinații

Prezentarea s-a concentrat și asupra simptomelor non-motorii, despre care medicul a spus că sunt adesea ignorate sau diagnosticate greșit.

Dr. Mînăscurtă a vorbit și despre depresie, anxietate și tulburările de dispoziție date poate și de faptul că „pacientul nu își mai simte corpul așa cum îl simțea la tinerețe”, a spus medicul. În stadiile avansate ale bolii pot apărea psihoze și halucinații. „Pacienții văd persoane care nu sunt în cameră sau animale sau aud sunete și voci în urechi care le spun ce să facă”, a explicat neurologul. Un alt aspect discutat a fost cel al tulburărilor de somn. „Până la 98% din pacienți raportează tulburări de somn cu coșmaruri nocturne”, a  precizat medicul. Medicul Angela Mînăscurtă a vorbit și despre afectarea cognitivă. „60% din pacienți dezvoltă demența Parkinson”, a afirmat specialistul, explicând că monitorizarea psihologică și adaptarea tratamentului pot întârzia apariția degradării cognitive.

Tratamente moderne și mărturii emoționante

O parte importantă a întâlnirii a fost dedicată tratamentelor moderne disponibile acum și în România pentru pacienții aflați în stadii avansate ale bolii. „De 25 de ani lucrez în Buzău. În primul an dacă am avut trei-patru pacienți cu boala Parkinson; nici nu prea aveam tratamente atunci”, a povestit dr. Mînăscurtă, explicând că în prezent, pacienții cu forme avansate ale bolii pot beneficia de terapii moderne, precum injectoarele cu apomorfină de tip PEN și pompele intestinale cu administrare continuă de tratament.

Momentul cel mai emoționant al întâlnirii a venit atunci când trei pacienți au vorbit despre modul în care noile terapii i-au ajutat „să-și recapete controlul asupra propriei vieți”. Unul dintre aceștia a mărturisit cum tratamentul îl ajută să rămână în activitate.

„Laleaua Buzăului”, 11 ani în sprijinul pacienților

În cadrul evenimentului a fost prezentată și o retrospectivă a celor 11 ani de activitate ai asociației „Laleaua Buzăului”, organizație înființată pentru sprijinirea pacienților. „Avem ocazia să ne întâlnim să desfășurăm această activitate care nu ar fi posibilă fără existența acestei asociații”, au transmis organizatorii.

Medicul Angela Mînăscurtă a amintit și proiectul „Stop! Parkinson”, realizat împreună cu Consiliul Județean și Poliția Rutieră Buzău. „În primul an, Consiliul Județean ne-a donat 50 de bastoane cu patru picioare. În al doilea an, alte 50. Am implicat și Poliția Rutieră”, a povestit medicul. Tot atunci a apărut ideea bastonului cu bandă reflectorizantă alb-roșie, pentru ca pacienții să poată fi observați mai ușor în trafic.

Propunere pentru ședințe de kinetoterapie

În finalul întâlnirii, neurologul a lansat și ideea unui proiect dedicat recuperării pacienților. „Propunerea mea este să creăm grupuri de pacienți care să meargă la o sală dotată corespunzător și cu terapeut, să facă câte zece ședințe de kinetoterapie să fie monitorizați, apoi la trei luni să se reîntoarcă”, a explicat dr. Mînăscurtă. Potrivit medicului, mersul pe jos, kinetoterapia și terapia ocupațională sunt esențiale pentru menținerea mobilității și a independenței.

Alături de dr. Angela Mînăscurtă a fost prezent și soțul său, dr. Valeriu Mînăscurtă, medic ortoped. În online a avut o intervenție și viceprimarul Oana Gheorghiu, farmacist, fost coordonator zonal Maxifarma, care a sprijinit anul trecut și evenimentul  „Seri împreună”, de la Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, în care medicul Angela Mînăscurtă a vorbit, de asemnea, pacienților cu Parkinson.

Evenimentul dedicat persoanelor afectate de boala Parkinson, într-un demers care a îmbinat informarea medicală cu sprijinul emoțional și solidaritatea comunitară, a fost organizat în parteneriat cu Consiliul Județean și susținut de Maxifarma, Stada și susținut logistic de Kiwi Travel.

La final, după mai bine de o oră de discuții despre simptome, tratamente și complicații, mesajul rămas în aer a fost cel al solidarității. Parkinsonul nu e o condamnare. Este o călătorie. Uneori grea. Dar niciodată una pe care trebuie să o faci singur, a  fost ideea transmisă de medicul neurolog Angela Mînăscurtă.